Evaluați
\frac{13}{2}=6,5
Partajați
Copiat în clipboard
3\times \left(\frac{\sqrt{3}}{3}\right)^{2}+4\tan(45)+\cos(30)\cot(30)
Obțineți valoarea \tan(30) din tabelul de valori trigonometrice.
3\times \frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}}+4\tan(45)+\cos(30)\cot(30)
Pentru a ridica \frac{\sqrt{3}}{3} la o putere, ridicați atât numărătorul, cât și numitorul la acea putere, apoi împărțiți.
\frac{3\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}}+4\tan(45)+\cos(30)\cot(30)
Exprimați 3\times \frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}} ca fracție unică.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+4\tan(45)+\cos(30)\cot(30)
Reduceți prin eliminare 3 atât în numărător, cât și în numitor.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+4\times 1+\cos(30)\cot(30)
Obțineți valoarea \tan(45) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+4+\cos(30)\cot(30)
Înmulțiți 4 cu 1 pentru a obține 4.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+4+\frac{\sqrt{3}}{2}\cot(30)
Obțineți valoarea \cos(30) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+4+\frac{\sqrt{3}}{2}\sqrt{3}
Obțineți valoarea \cot(30) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+4+\frac{\sqrt{3}\sqrt{3}}{2}
Exprimați \frac{\sqrt{3}}{2}\sqrt{3} ca fracție unică.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+\frac{4\times 3}{3}+\frac{\sqrt{3}\sqrt{3}}{2}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Înmulțiți 4 cu \frac{3}{3}.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}+4\times 3}{3}+\frac{\sqrt{3}\sqrt{3}}{2}
Deoarece \frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3} și \frac{4\times 3}{3} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{2\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{6}+4+\frac{3\sqrt{3}\sqrt{3}}{6}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Cel mai mic multiplu comun al lui 3 și 2 este 6. Înmulțiți \frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3} cu \frac{2}{2}. Înmulțiți \frac{\sqrt{3}\sqrt{3}}{2} cu \frac{3}{3}.
\frac{2\left(\sqrt{3}\right)^{2}+3\sqrt{3}\sqrt{3}}{6}+4
Deoarece \frac{2\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{6} și \frac{3\sqrt{3}\sqrt{3}}{6} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+\frac{4\times 2}{2}+\frac{\sqrt{3}\sqrt{3}}{2}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Înmulțiți 4 cu \frac{2}{2}.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+\frac{4\times 2+\sqrt{3}\sqrt{3}}{2}
Deoarece \frac{4\times 2}{2} și \frac{\sqrt{3}\sqrt{3}}{2} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+\frac{8+3}{2}
Faceți înmulțiri în 4\times 2+\sqrt{3}\sqrt{3}.
\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3}+\frac{11}{2}
Faceți calcule în 8+3.
\frac{3}{3}+\frac{11}{2}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
1+\frac{11}{2}
Împărțiți 3 la 3 pentru a obține 1.
\frac{13}{2}
Adunați 1 și \frac{11}{2} pentru a obține \frac{13}{2}.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}