Rezolvați pentru k
k=\frac{-1+\sqrt{111}i}{56}\approx -0,017857143+0,188136674i
k=\frac{-\sqrt{111}i-1}{56}\approx -0,017857143-0,188136674i
Partajați
Copiat în clipboard
28k^{2}+k+1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
k=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 28}}{2\times 28}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 28, b cu 1 și c cu 1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
k=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 28}}{2\times 28}
Ridicați 1 la pătrat.
k=\frac{-1±\sqrt{1-112}}{2\times 28}
Înmulțiți -4 cu 28.
k=\frac{-1±\sqrt{-111}}{2\times 28}
Adunați 1 cu -112.
k=\frac{-1±\sqrt{111}i}{2\times 28}
Aflați rădăcina pătrată pentru -111.
k=\frac{-1±\sqrt{111}i}{56}
Înmulțiți 2 cu 28.
k=\frac{-1+\sqrt{111}i}{56}
Acum rezolvați ecuația k=\frac{-1±\sqrt{111}i}{56} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu i\sqrt{111}.
k=\frac{-\sqrt{111}i-1}{56}
Acum rezolvați ecuația k=\frac{-1±\sqrt{111}i}{56} atunci când ± este minus. Scădeți i\sqrt{111} din -1.
k=\frac{-1+\sqrt{111}i}{56} k=\frac{-\sqrt{111}i-1}{56}
Ecuația este rezolvată acum.
28k^{2}+k+1=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
28k^{2}+k+1-1=-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
28k^{2}+k=-1
Scăderea 1 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{28k^{2}+k}{28}=-\frac{1}{28}
Se împart ambele părți la 28.
k^{2}+\frac{1}{28}k=-\frac{1}{28}
Împărțirea la 28 anulează înmulțirea cu 28.
k^{2}+\frac{1}{28}k+\left(\frac{1}{56}\right)^{2}=-\frac{1}{28}+\left(\frac{1}{56}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{28}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{56}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{56} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
k^{2}+\frac{1}{28}k+\frac{1}{3136}=-\frac{1}{28}+\frac{1}{3136}
Ridicați \frac{1}{56} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
k^{2}+\frac{1}{28}k+\frac{1}{3136}=-\frac{111}{3136}
Adunați -\frac{1}{28} cu \frac{1}{3136} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(k+\frac{1}{56}\right)^{2}=-\frac{111}{3136}
Factor k^{2}+\frac{1}{28}k+\frac{1}{3136}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(k+\frac{1}{56}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{111}{3136}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
k+\frac{1}{56}=\frac{\sqrt{111}i}{56} k+\frac{1}{56}=-\frac{\sqrt{111}i}{56}
Simplificați.
k=\frac{-1+\sqrt{111}i}{56} k=\frac{-\sqrt{111}i-1}{56}
Scădeți \frac{1}{56} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}