Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{5749}-59}{54}\approx 0,311521488
x=\frac{-\sqrt{5749}-59}{54}\approx -2,496706673
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
27x^{2}+59x-21=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-59±\sqrt{59^{2}-4\times 27\left(-21\right)}}{2\times 27}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 27, b cu 59 și c cu -21 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-59±\sqrt{3481-4\times 27\left(-21\right)}}{2\times 27}
Ridicați 59 la pătrat.
x=\frac{-59±\sqrt{3481-108\left(-21\right)}}{2\times 27}
Înmulțiți -4 cu 27.
x=\frac{-59±\sqrt{3481+2268}}{2\times 27}
Înmulțiți -108 cu -21.
x=\frac{-59±\sqrt{5749}}{2\times 27}
Adunați 3481 cu 2268.
x=\frac{-59±\sqrt{5749}}{54}
Înmulțiți 2 cu 27.
x=\frac{\sqrt{5749}-59}{54}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-59±\sqrt{5749}}{54} atunci când ± este plus. Adunați -59 cu \sqrt{5749}.
x=\frac{-\sqrt{5749}-59}{54}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-59±\sqrt{5749}}{54} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{5749} din -59.
x=\frac{\sqrt{5749}-59}{54} x=\frac{-\sqrt{5749}-59}{54}
Ecuația este rezolvată acum.
27x^{2}+59x-21=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
27x^{2}+59x-21-\left(-21\right)=-\left(-21\right)
Adunați 21 la ambele părți ale ecuației.
27x^{2}+59x=-\left(-21\right)
Scăderea -21 din el însuși are ca rezultat 0.
27x^{2}+59x=21
Scădeți -21 din 0.
\frac{27x^{2}+59x}{27}=\frac{21}{27}
Se împart ambele părți la 27.
x^{2}+\frac{59}{27}x=\frac{21}{27}
Împărțirea la 27 anulează înmulțirea cu 27.
x^{2}+\frac{59}{27}x=\frac{7}{9}
Reduceți fracția \frac{21}{27} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 3.
x^{2}+\frac{59}{27}x+\left(\frac{59}{54}\right)^{2}=\frac{7}{9}+\left(\frac{59}{54}\right)^{2}
Împărțiți \frac{59}{27}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{59}{54}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{59}{54} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{59}{27}x+\frac{3481}{2916}=\frac{7}{9}+\frac{3481}{2916}
Ridicați \frac{59}{54} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{59}{27}x+\frac{3481}{2916}=\frac{5749}{2916}
Adunați \frac{7}{9} cu \frac{3481}{2916} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{59}{54}\right)^{2}=\frac{5749}{2916}
Factor x^{2}+\frac{59}{27}x+\frac{3481}{2916}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{59}{54}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{5749}{2916}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{59}{54}=\frac{\sqrt{5749}}{54} x+\frac{59}{54}=-\frac{\sqrt{5749}}{54}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{5749}-59}{54} x=\frac{-\sqrt{5749}-59}{54}
Scădeți \frac{59}{54} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}