Rezolvați pentru n
n = \frac{\sqrt{4801} - 1}{6} \approx 11,381541468
n=\frac{-\sqrt{4801}-1}{6}\approx -11,714874801
Partajați
Copiat în clipboard
200\times 2=n\left(3n+1\right)
Se înmulțesc ambele părți cu 2.
400=n\left(3n+1\right)
Înmulțiți 200 cu 2 pentru a obține 400.
400=3n^{2}+n
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți n cu 3n+1.
3n^{2}+n=400
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
3n^{2}+n-400=0
Scădeți 400 din ambele părți.
n=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 3\left(-400\right)}}{2\times 3}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 3, b cu 1 și c cu -400 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
n=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 3\left(-400\right)}}{2\times 3}
Ridicați 1 la pătrat.
n=\frac{-1±\sqrt{1-12\left(-400\right)}}{2\times 3}
Înmulțiți -4 cu 3.
n=\frac{-1±\sqrt{1+4800}}{2\times 3}
Înmulțiți -12 cu -400.
n=\frac{-1±\sqrt{4801}}{2\times 3}
Adunați 1 cu 4800.
n=\frac{-1±\sqrt{4801}}{6}
Înmulțiți 2 cu 3.
n=\frac{\sqrt{4801}-1}{6}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{-1±\sqrt{4801}}{6} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu \sqrt{4801}.
n=\frac{-\sqrt{4801}-1}{6}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{-1±\sqrt{4801}}{6} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{4801} din -1.
n=\frac{\sqrt{4801}-1}{6} n=\frac{-\sqrt{4801}-1}{6}
Ecuația este rezolvată acum.
200\times 2=n\left(3n+1\right)
Se înmulțesc ambele părți cu 2.
400=n\left(3n+1\right)
Înmulțiți 200 cu 2 pentru a obține 400.
400=3n^{2}+n
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți n cu 3n+1.
3n^{2}+n=400
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
\frac{3n^{2}+n}{3}=\frac{400}{3}
Se împart ambele părți la 3.
n^{2}+\frac{1}{3}n=\frac{400}{3}
Împărțirea la 3 anulează înmulțirea cu 3.
n^{2}+\frac{1}{3}n+\left(\frac{1}{6}\right)^{2}=\frac{400}{3}+\left(\frac{1}{6}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{6}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{6} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
n^{2}+\frac{1}{3}n+\frac{1}{36}=\frac{400}{3}+\frac{1}{36}
Ridicați \frac{1}{6} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
n^{2}+\frac{1}{3}n+\frac{1}{36}=\frac{4801}{36}
Adunați \frac{400}{3} cu \frac{1}{36} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(n+\frac{1}{6}\right)^{2}=\frac{4801}{36}
Factor n^{2}+\frac{1}{3}n+\frac{1}{36}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(n+\frac{1}{6}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{4801}{36}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
n+\frac{1}{6}=\frac{\sqrt{4801}}{6} n+\frac{1}{6}=-\frac{\sqrt{4801}}{6}
Simplificați.
n=\frac{\sqrt{4801}-1}{6} n=\frac{-\sqrt{4801}-1}{6}
Scădeți \frac{1}{6} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}