Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{265}}{40}-\frac{7}{8}\approx -0,468029485
x=-\frac{\sqrt{265}}{40}-\frac{7}{8}\approx -1,281970515
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
20x^{2}+35x+12=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-35±\sqrt{35^{2}-4\times 20\times 12}}{2\times 20}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 20, b cu 35 și c cu 12 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-35±\sqrt{1225-4\times 20\times 12}}{2\times 20}
Ridicați 35 la pătrat.
x=\frac{-35±\sqrt{1225-80\times 12}}{2\times 20}
Înmulțiți -4 cu 20.
x=\frac{-35±\sqrt{1225-960}}{2\times 20}
Înmulțiți -80 cu 12.
x=\frac{-35±\sqrt{265}}{2\times 20}
Adunați 1225 cu -960.
x=\frac{-35±\sqrt{265}}{40}
Înmulțiți 2 cu 20.
x=\frac{\sqrt{265}-35}{40}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-35±\sqrt{265}}{40} atunci când ± este plus. Adunați -35 cu \sqrt{265}.
x=\frac{\sqrt{265}}{40}-\frac{7}{8}
Împărțiți -35+\sqrt{265} la 40.
x=\frac{-\sqrt{265}-35}{40}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-35±\sqrt{265}}{40} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{265} din -35.
x=-\frac{\sqrt{265}}{40}-\frac{7}{8}
Împărțiți -35-\sqrt{265} la 40.
x=\frac{\sqrt{265}}{40}-\frac{7}{8} x=-\frac{\sqrt{265}}{40}-\frac{7}{8}
Ecuația este rezolvată acum.
20x^{2}+35x+12=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
20x^{2}+35x+12-12=-12
Scădeți 12 din ambele părți ale ecuației.
20x^{2}+35x=-12
Scăderea 12 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{20x^{2}+35x}{20}=-\frac{12}{20}
Se împart ambele părți la 20.
x^{2}+\frac{35}{20}x=-\frac{12}{20}
Împărțirea la 20 anulează înmulțirea cu 20.
x^{2}+\frac{7}{4}x=-\frac{12}{20}
Reduceți fracția \frac{35}{20} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 5.
x^{2}+\frac{7}{4}x=-\frac{3}{5}
Reduceți fracția \frac{-12}{20} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 4.
x^{2}+\frac{7}{4}x+\left(\frac{7}{8}\right)^{2}=-\frac{3}{5}+\left(\frac{7}{8}\right)^{2}
Împărțiți \frac{7}{4}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{7}{8}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{7}{8} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{7}{4}x+\frac{49}{64}=-\frac{3}{5}+\frac{49}{64}
Ridicați \frac{7}{8} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{7}{4}x+\frac{49}{64}=\frac{53}{320}
Adunați -\frac{3}{5} cu \frac{49}{64} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{7}{8}\right)^{2}=\frac{53}{320}
Factor x^{2}+\frac{7}{4}x+\frac{49}{64}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{7}{8}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{53}{320}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{7}{8}=\frac{\sqrt{265}}{40} x+\frac{7}{8}=-\frac{\sqrt{265}}{40}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{265}}{40}-\frac{7}{8} x=-\frac{\sqrt{265}}{40}-\frac{7}{8}
Scădeți \frac{7}{8} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}