Rezolvați pentru t
t = \frac{3 \sqrt{610} + 10}{49} \approx 1,716214984
t=\frac{10-3\sqrt{610}}{49}\approx -1,308051719
Partajați
Copiat în clipboard
-49t^{2}+20t+130=20
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
-49t^{2}+20t+130-20=0
Scădeți 20 din ambele părți.
-49t^{2}+20t+110=0
Scădeți 20 din 130 pentru a obține 110.
t=\frac{-20±\sqrt{20^{2}-4\left(-49\right)\times 110}}{2\left(-49\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -49, b cu 20 și c cu 110 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
t=\frac{-20±\sqrt{400-4\left(-49\right)\times 110}}{2\left(-49\right)}
Ridicați 20 la pătrat.
t=\frac{-20±\sqrt{400+196\times 110}}{2\left(-49\right)}
Înmulțiți -4 cu -49.
t=\frac{-20±\sqrt{400+21560}}{2\left(-49\right)}
Înmulțiți 196 cu 110.
t=\frac{-20±\sqrt{21960}}{2\left(-49\right)}
Adunați 400 cu 21560.
t=\frac{-20±6\sqrt{610}}{2\left(-49\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 21960.
t=\frac{-20±6\sqrt{610}}{-98}
Înmulțiți 2 cu -49.
t=\frac{6\sqrt{610}-20}{-98}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-20±6\sqrt{610}}{-98} atunci când ± este plus. Adunați -20 cu 6\sqrt{610}.
t=\frac{10-3\sqrt{610}}{49}
Împărțiți -20+6\sqrt{610} la -98.
t=\frac{-6\sqrt{610}-20}{-98}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-20±6\sqrt{610}}{-98} atunci când ± este minus. Scădeți 6\sqrt{610} din -20.
t=\frac{3\sqrt{610}+10}{49}
Împărțiți -20-6\sqrt{610} la -98.
t=\frac{10-3\sqrt{610}}{49} t=\frac{3\sqrt{610}+10}{49}
Ecuația este rezolvată acum.
-49t^{2}+20t+130=20
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
-49t^{2}+20t=20-130
Scădeți 130 din ambele părți.
-49t^{2}+20t=-110
Scădeți 130 din 20 pentru a obține -110.
\frac{-49t^{2}+20t}{-49}=-\frac{110}{-49}
Se împart ambele părți la -49.
t^{2}+\frac{20}{-49}t=-\frac{110}{-49}
Împărțirea la -49 anulează înmulțirea cu -49.
t^{2}-\frac{20}{49}t=-\frac{110}{-49}
Împărțiți 20 la -49.
t^{2}-\frac{20}{49}t=\frac{110}{49}
Împărțiți -110 la -49.
t^{2}-\frac{20}{49}t+\left(-\frac{10}{49}\right)^{2}=\frac{110}{49}+\left(-\frac{10}{49}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{20}{49}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{10}{49}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{10}{49} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
t^{2}-\frac{20}{49}t+\frac{100}{2401}=\frac{110}{49}+\frac{100}{2401}
Ridicați -\frac{10}{49} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
t^{2}-\frac{20}{49}t+\frac{100}{2401}=\frac{5490}{2401}
Adunați \frac{110}{49} cu \frac{100}{2401} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(t-\frac{10}{49}\right)^{2}=\frac{5490}{2401}
Factor t^{2}-\frac{20}{49}t+\frac{100}{2401}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(t-\frac{10}{49}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{5490}{2401}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
t-\frac{10}{49}=\frac{3\sqrt{610}}{49} t-\frac{10}{49}=-\frac{3\sqrt{610}}{49}
Simplificați.
t=\frac{3\sqrt{610}+10}{49} t=\frac{10-3\sqrt{610}}{49}
Adunați \frac{10}{49} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}