Rezolvați pentru x
x = -\frac{3}{2} = -1\frac{1}{2} = -1,5
x=1
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=1 ab=2\left(-3\right)=-6
Pentru a rezolva ecuația, descompuneți în factori partea stângă prin grupare. În primul rând, partea stângă trebuie să fie rescrisă ca 2x^{2}+ax+bx-3. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem care să fie rezolvat.
-1,6 -2,3
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât negativul. Enumerați toate perechile întregi care oferă -6 de produs.
-1+6=5 -2+3=1
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-2 b=3
Soluția este perechea care dă suma de 1.
\left(2x^{2}-2x\right)+\left(3x-3\right)
Rescrieți 2x^{2}+x-3 ca \left(2x^{2}-2x\right)+\left(3x-3\right).
2x\left(x-1\right)+3\left(x-1\right)
Scoateți scoateți factorul 2x din primul și 3 din cel de-al doilea grup.
\left(x-1\right)\left(2x+3\right)
Scoateți termenul comun x-1 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
x=1 x=-\frac{3}{2}
Pentru a găsi soluții de ecuație, rezolvați x-1=0 și 2x+3=0.
2x^{2}+x-3=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-1±\sqrt{1^{2}-4\times 2\left(-3\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 1 și c cu -3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-1±\sqrt{1-4\times 2\left(-3\right)}}{2\times 2}
Ridicați 1 la pătrat.
x=\frac{-1±\sqrt{1-8\left(-3\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-1±\sqrt{1+24}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -3.
x=\frac{-1±\sqrt{25}}{2\times 2}
Adunați 1 cu 24.
x=\frac{-1±5}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 25.
x=\frac{-1±5}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=\frac{4}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±5}{4} atunci când ± este plus. Adunați -1 cu 5.
x=1
Împărțiți 4 la 4.
x=-\frac{6}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-1±5}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 5 din -1.
x=-\frac{3}{2}
Reduceți fracția \frac{-6}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=1 x=-\frac{3}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
2x^{2}+x-3=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
2x^{2}+x-3-\left(-3\right)=-\left(-3\right)
Adunați 3 la ambele părți ale ecuației.
2x^{2}+x=-\left(-3\right)
Scăderea -3 din el însuși are ca rezultat 0.
2x^{2}+x=3
Scădeți -3 din 0.
\frac{2x^{2}+x}{2}=\frac{3}{2}
Se împart ambele părți la 2.
x^{2}+\frac{1}{2}x=\frac{3}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{3}{2}+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=\frac{3}{2}+\frac{1}{16}
Ridicați \frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=\frac{25}{16}
Adunați \frac{3}{2} cu \frac{1}{16} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{25}{16}
Factorul x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, acesta poate fi descompus întotdeauna în factori ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{25}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{4}=\frac{5}{4} x+\frac{1}{4}=-\frac{5}{4}
Simplificați.
x=1 x=-\frac{3}{2}
Scădeți \frac{1}{4} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}