Rezolvați pentru x (complex solution)
x=-\frac{3}{2}+\sqrt{2}i\approx -1,5+1,414213562i
x=-\sqrt{2}i-\frac{3}{2}\approx -1,5-1,414213562i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2x^{2}+6x+\frac{17}{2}=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-6±\sqrt{6^{2}-4\times 2\times \frac{17}{2}}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 6 și c cu \frac{17}{2} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-6±\sqrt{36-4\times 2\times \frac{17}{2}}}{2\times 2}
Ridicați 6 la pătrat.
x=\frac{-6±\sqrt{36-8\times \frac{17}{2}}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-6±\sqrt{36-68}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu \frac{17}{2}.
x=\frac{-6±\sqrt{-32}}{2\times 2}
Adunați 36 cu -68.
x=\frac{-6±4\sqrt{2}i}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru -32.
x=\frac{-6±4\sqrt{2}i}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=\frac{-6+4\sqrt{2}i}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±4\sqrt{2}i}{4} atunci când ± este plus. Adunați -6 cu 4i\sqrt{2}.
x=-\frac{3}{2}+\sqrt{2}i
Împărțiți -6+4i\sqrt{2} la 4.
x=\frac{-4\sqrt{2}i-6}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±4\sqrt{2}i}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 4i\sqrt{2} din -6.
x=-\sqrt{2}i-\frac{3}{2}
Împărțiți -6-4i\sqrt{2} la 4.
x=-\frac{3}{2}+\sqrt{2}i x=-\sqrt{2}i-\frac{3}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
2x^{2}+6x+\frac{17}{2}=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
2x^{2}+6x+\frac{17}{2}-\frac{17}{2}=-\frac{17}{2}
Scădeți \frac{17}{2} din ambele părți ale ecuației.
2x^{2}+6x=-\frac{17}{2}
Scăderea \frac{17}{2} din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{2x^{2}+6x}{2}=-\frac{\frac{17}{2}}{2}
Se împart ambele părți la 2.
x^{2}+\frac{6}{2}x=-\frac{\frac{17}{2}}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
x^{2}+3x=-\frac{\frac{17}{2}}{2}
Împărțiți 6 la 2.
x^{2}+3x=-\frac{17}{4}
Împărțiți -\frac{17}{2} la 2.
x^{2}+3x+\left(\frac{3}{2}\right)^{2}=-\frac{17}{4}+\left(\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți 3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+3x+\frac{9}{4}=\frac{-17+9}{4}
Ridicați \frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+3x+\frac{9}{4}=-2
Adunați -\frac{17}{4} cu \frac{9}{4} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{3}{2}\right)^{2}=-2
Factor x^{2}+3x+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{-2}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{3}{2}=\sqrt{2}i x+\frac{3}{2}=-\sqrt{2}i
Simplificați.
x=-\frac{3}{2}+\sqrt{2}i x=-\sqrt{2}i-\frac{3}{2}
Scădeți \frac{3}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}