Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{2}\approx -0,5+0,866025404i
x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{2}\approx -0,5-0,866025404i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2x^{2}+2x+2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\times 2\times 2}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 2 și c cu 2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-2±\sqrt{4-4\times 2\times 2}}{2\times 2}
Ridicați 2 la pătrat.
x=\frac{-2±\sqrt{4-8\times 2}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-2±\sqrt{4-16}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu 2.
x=\frac{-2±\sqrt{-12}}{2\times 2}
Adunați 4 cu -16.
x=\frac{-2±2\sqrt{3}i}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru -12.
x=\frac{-2±2\sqrt{3}i}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=\frac{-2+2\sqrt{3}i}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{3}i}{4} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 2i\sqrt{3}.
x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{2}
Împărțiți -2+2i\sqrt{3} la 4.
x=\frac{-2\sqrt{3}i-2}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{3}i}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 2i\sqrt{3} din -2.
x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{2}
Împărțiți -2-2i\sqrt{3} la 4.
x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{2} x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
2x^{2}+2x+2=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
2x^{2}+2x+2-2=-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
2x^{2}+2x=-2
Scăderea 2 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{2x^{2}+2x}{2}=-\frac{2}{2}
Se împart ambele părți la 2.
x^{2}+\frac{2}{2}x=-\frac{2}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
x^{2}+x=-\frac{2}{2}
Împărțiți 2 la 2.
x^{2}+x=-1
Împărțiți -2 la 2.
x^{2}+x+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}=-1+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți 1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=-1+\frac{1}{4}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=-\frac{3}{4}
Adunați -1 cu \frac{1}{4}.
\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}=-\frac{3}{4}
Factor x^{2}+x+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{3}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{3}i}{2} x+\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{3}i}{2}
Simplificați.
x=\frac{-1+\sqrt{3}i}{2} x=\frac{-\sqrt{3}i-1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}