Descompunere în factori
2\left(v-5\right)\left(v+6\right)
Evaluați
2\left(v-5\right)\left(v+6\right)
Partajați
Copiat în clipboard
2\left(v^{2}+v-30\right)
Scoateți factorul comun 2.
a+b=1 ab=1\left(-30\right)=-30
Să luăm v^{2}+v-30. Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca v^{2}+av+bv-30. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,30 -2,15 -3,10 -5,6
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -30.
-1+30=29 -2+15=13 -3+10=7 -5+6=1
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-5 b=6
Soluția este perechea care dă suma de 1.
\left(v^{2}-5v\right)+\left(6v-30\right)
Rescrieți v^{2}+v-30 ca \left(v^{2}-5v\right)+\left(6v-30\right).
v\left(v-5\right)+6\left(v-5\right)
Factor v în primul și 6 în al doilea grup.
\left(v-5\right)\left(v+6\right)
Scoateți termenul comun v-5 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
2\left(v-5\right)\left(v+6\right)
Rescrieți expresia completă descompusă în factori.
2v^{2}+2v-60=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
v=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\times 2\left(-60\right)}}{2\times 2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
v=\frac{-2±\sqrt{4-4\times 2\left(-60\right)}}{2\times 2}
Ridicați 2 la pătrat.
v=\frac{-2±\sqrt{4-8\left(-60\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
v=\frac{-2±\sqrt{4+480}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -60.
v=\frac{-2±\sqrt{484}}{2\times 2}
Adunați 4 cu 480.
v=\frac{-2±22}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 484.
v=\frac{-2±22}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
v=\frac{20}{4}
Acum rezolvați ecuația v=\frac{-2±22}{4} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 22.
v=5
Împărțiți 20 la 4.
v=-\frac{24}{4}
Acum rezolvați ecuația v=\frac{-2±22}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 22 din -2.
v=-6
Împărțiți -24 la 4.
2v^{2}+2v-60=2\left(v-5\right)\left(v-\left(-6\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 5 și x_{2} cu -6.
2v^{2}+2v-60=2\left(v-5\right)\left(v+6\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}