Descompunere în factori
2\left(r-2\right)\left(r+5\right)
Evaluați
2\left(r-2\right)\left(r+5\right)
Partajați
Copiat în clipboard
2\left(r^{2}+3r-10\right)
Scoateți factorul comun 2.
a+b=3 ab=1\left(-10\right)=-10
Să luăm r^{2}+3r-10. Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca r^{2}+ar+br-10. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,10 -2,5
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -10.
-1+10=9 -2+5=3
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-2 b=5
Soluția este perechea care dă suma de 3.
\left(r^{2}-2r\right)+\left(5r-10\right)
Rescrieți r^{2}+3r-10 ca \left(r^{2}-2r\right)+\left(5r-10\right).
r\left(r-2\right)+5\left(r-2\right)
Factor r în primul și 5 în al doilea grup.
\left(r-2\right)\left(r+5\right)
Scoateți termenul comun r-2 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
2\left(r-2\right)\left(r+5\right)
Rescrieți expresia completă descompusă în factori.
2r^{2}+6r-20=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
r=\frac{-6±\sqrt{6^{2}-4\times 2\left(-20\right)}}{2\times 2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
r=\frac{-6±\sqrt{36-4\times 2\left(-20\right)}}{2\times 2}
Ridicați 6 la pătrat.
r=\frac{-6±\sqrt{36-8\left(-20\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
r=\frac{-6±\sqrt{36+160}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -20.
r=\frac{-6±\sqrt{196}}{2\times 2}
Adunați 36 cu 160.
r=\frac{-6±14}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 196.
r=\frac{-6±14}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
r=\frac{8}{4}
Acum rezolvați ecuația r=\frac{-6±14}{4} atunci când ± este plus. Adunați -6 cu 14.
r=2
Împărțiți 8 la 4.
r=-\frac{20}{4}
Acum rezolvați ecuația r=\frac{-6±14}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 14 din -6.
r=-5
Împărțiți -20 la 4.
2r^{2}+6r-20=2\left(r-2\right)\left(r-\left(-5\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 2 și x_{2} cu -5.
2r^{2}+6r-20=2\left(r-2\right)\left(r+5\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}