Rezolvați pentru p
p = \frac{3 \sqrt{17} + 3}{4} \approx 3,842329219
p=\frac{3-3\sqrt{17}}{4}\approx -2,342329219
Partajați
Copiat în clipboard
2p^{2}-3p-18=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4\times 2\left(-18\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu -3 și c cu -18 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4\times 2\left(-18\right)}}{2\times 2}
Ridicați -3 la pătrat.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-8\left(-18\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+144}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -18.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{153}}{2\times 2}
Adunați 9 cu 144.
p=\frac{-\left(-3\right)±3\sqrt{17}}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 153.
p=\frac{3±3\sqrt{17}}{2\times 2}
Opusul lui -3 este 3.
p=\frac{3±3\sqrt{17}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
p=\frac{3\sqrt{17}+3}{4}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{3±3\sqrt{17}}{4} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu 3\sqrt{17}.
p=\frac{3-3\sqrt{17}}{4}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{3±3\sqrt{17}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 3\sqrt{17} din 3.
p=\frac{3\sqrt{17}+3}{4} p=\frac{3-3\sqrt{17}}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
2p^{2}-3p-18=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
2p^{2}-3p-18-\left(-18\right)=-\left(-18\right)
Adunați 18 la ambele părți ale ecuației.
2p^{2}-3p=-\left(-18\right)
Scăderea -18 din el însuși are ca rezultat 0.
2p^{2}-3p=18
Scădeți -18 din 0.
\frac{2p^{2}-3p}{2}=\frac{18}{2}
Se împart ambele părți la 2.
p^{2}-\frac{3}{2}p=\frac{18}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
p^{2}-\frac{3}{2}p=9
Împărțiți 18 la 2.
p^{2}-\frac{3}{2}p+\left(-\frac{3}{4}\right)^{2}=9+\left(-\frac{3}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{3}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
p^{2}-\frac{3}{2}p+\frac{9}{16}=9+\frac{9}{16}
Ridicați -\frac{3}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
p^{2}-\frac{3}{2}p+\frac{9}{16}=\frac{153}{16}
Adunați 9 cu \frac{9}{16}.
\left(p-\frac{3}{4}\right)^{2}=\frac{153}{16}
Factor p^{2}-\frac{3}{2}p+\frac{9}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(p-\frac{3}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{153}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
p-\frac{3}{4}=\frac{3\sqrt{17}}{4} p-\frac{3}{4}=-\frac{3\sqrt{17}}{4}
Simplificați.
p=\frac{3\sqrt{17}+3}{4} p=\frac{3-3\sqrt{17}}{4}
Adunați \frac{3}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}