Rezolvați pentru p
p=\frac{\sqrt{14}}{2}-1\approx 0,870828693
p=-\frac{\sqrt{14}}{2}-1\approx -2,870828693
Partajați
Copiat în clipboard
2p^{2}+4p-5=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
p=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\times 2\left(-5\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 4 și c cu -5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
p=\frac{-4±\sqrt{16-4\times 2\left(-5\right)}}{2\times 2}
Ridicați 4 la pătrat.
p=\frac{-4±\sqrt{16-8\left(-5\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
p=\frac{-4±\sqrt{16+40}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -5.
p=\frac{-4±\sqrt{56}}{2\times 2}
Adunați 16 cu 40.
p=\frac{-4±2\sqrt{14}}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 56.
p=\frac{-4±2\sqrt{14}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
p=\frac{2\sqrt{14}-4}{4}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{-4±2\sqrt{14}}{4} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 2\sqrt{14}.
p=\frac{\sqrt{14}}{2}-1
Împărțiți -4+2\sqrt{14} la 4.
p=\frac{-2\sqrt{14}-4}{4}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{-4±2\sqrt{14}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{14} din -4.
p=-\frac{\sqrt{14}}{2}-1
Împărțiți -4-2\sqrt{14} la 4.
p=\frac{\sqrt{14}}{2}-1 p=-\frac{\sqrt{14}}{2}-1
Ecuația este rezolvată acum.
2p^{2}+4p-5=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
2p^{2}+4p-5-\left(-5\right)=-\left(-5\right)
Adunați 5 la ambele părți ale ecuației.
2p^{2}+4p=-\left(-5\right)
Scăderea -5 din el însuși are ca rezultat 0.
2p^{2}+4p=5
Scădeți -5 din 0.
\frac{2p^{2}+4p}{2}=\frac{5}{2}
Se împart ambele părți la 2.
p^{2}+\frac{4}{2}p=\frac{5}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
p^{2}+2p=\frac{5}{2}
Împărțiți 4 la 2.
p^{2}+2p+1^{2}=\frac{5}{2}+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
p^{2}+2p+1=\frac{5}{2}+1
Ridicați 1 la pătrat.
p^{2}+2p+1=\frac{7}{2}
Adunați \frac{5}{2} cu 1.
\left(p+1\right)^{2}=\frac{7}{2}
Factor p^{2}+2p+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(p+1\right)^{2}}=\sqrt{\frac{7}{2}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
p+1=\frac{\sqrt{14}}{2} p+1=-\frac{\sqrt{14}}{2}
Simplificați.
p=\frac{\sqrt{14}}{2}-1 p=-\frac{\sqrt{14}}{2}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}