Rezolvați pentru n
n = \frac{\sqrt{105} + 5}{4} \approx 3,811737691
n=\frac{5-\sqrt{105}}{4}\approx -1,311737691
Partajați
Copiat în clipboard
2n^{2}-5n-4=6
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
2n^{2}-5n-4-6=6-6
Scădeți 6 din ambele părți ale ecuației.
2n^{2}-5n-4-6=0
Scăderea 6 din el însuși are ca rezultat 0.
2n^{2}-5n-10=0
Scădeți 6 din -4.
n=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{\left(-5\right)^{2}-4\times 2\left(-10\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu -5 și c cu -10 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
n=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-4\times 2\left(-10\right)}}{2\times 2}
Ridicați -5 la pătrat.
n=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25-8\left(-10\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
n=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{25+80}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -10.
n=\frac{-\left(-5\right)±\sqrt{105}}{2\times 2}
Adunați 25 cu 80.
n=\frac{5±\sqrt{105}}{2\times 2}
Opusul lui -5 este 5.
n=\frac{5±\sqrt{105}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
n=\frac{\sqrt{105}+5}{4}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{5±\sqrt{105}}{4} atunci când ± este plus. Adunați 5 cu \sqrt{105}.
n=\frac{5-\sqrt{105}}{4}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{5±\sqrt{105}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{105} din 5.
n=\frac{\sqrt{105}+5}{4} n=\frac{5-\sqrt{105}}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
2n^{2}-5n-4=6
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
2n^{2}-5n-4-\left(-4\right)=6-\left(-4\right)
Adunați 4 la ambele părți ale ecuației.
2n^{2}-5n=6-\left(-4\right)
Scăderea -4 din el însuși are ca rezultat 0.
2n^{2}-5n=10
Scădeți -4 din 6.
\frac{2n^{2}-5n}{2}=\frac{10}{2}
Se împart ambele părți la 2.
n^{2}-\frac{5}{2}n=\frac{10}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
n^{2}-\frac{5}{2}n=5
Împărțiți 10 la 2.
n^{2}-\frac{5}{2}n+\left(-\frac{5}{4}\right)^{2}=5+\left(-\frac{5}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{5}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{5}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{5}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
n^{2}-\frac{5}{2}n+\frac{25}{16}=5+\frac{25}{16}
Ridicați -\frac{5}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
n^{2}-\frac{5}{2}n+\frac{25}{16}=\frac{105}{16}
Adunați 5 cu \frac{25}{16}.
\left(n-\frac{5}{4}\right)^{2}=\frac{105}{16}
Factor n^{2}-\frac{5}{2}n+\frac{25}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(n-\frac{5}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{105}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
n-\frac{5}{4}=\frac{\sqrt{105}}{4} n-\frac{5}{4}=-\frac{\sqrt{105}}{4}
Simplificați.
n=\frac{\sqrt{105}+5}{4} n=\frac{5-\sqrt{105}}{4}
Adunați \frac{5}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}