Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{-\sqrt{29}i+1}{2}\approx 0,5-2,692582404i
x=-4
x=\frac{1+\sqrt{29}i}{2}\approx 0,5+2,692582404i
Rezolvați pentru x
x=-4
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
±30,±60,±15,±10,±20,±\frac{15}{2},±6,±12,±5,±3,±\frac{5}{2},±2,±4,±\frac{3}{2},±1,±\frac{1}{2}
Conform teoremei rădăcinii raționale, toate rădăcinile raționale ale unui polinom sunt de forma \frac{p}{q}, unde p împarte termenul constant 60 și q împarte coeficientul inițial 2. Enumerați toți candidații \frac{p}{q}.
x=-4
Găsiți o astfel de rădăcină, încercând toate valorile întregi, pornind de la cea mai mică valoare absolută. Dacă nu s-au găsit rădăcini întregi, încercați fracțiuni.
2x^{2}-2x+15=0
Conform teoremei descompunerii factoriale, x-k este un factor al polinomului pentru fiecare rădăcină k. Împărțiți 2x^{3}+6x^{2}+7x+60 la x+4 pentru a obține 2x^{2}-2x+15. Rezolvați ecuația unde rezultatul este egal cu 0.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\times 2\times 15}}{2\times 2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate folosind formula ecuației de gradul doi: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. În formulă, înlocuiți a cu 2, b cu -2 și c cu 15.
x=\frac{2±\sqrt{-116}}{4}
Faceți calculele.
x=\frac{-\sqrt{29}i+1}{2} x=\frac{1+\sqrt{29}i}{2}
Rezolvați ecuația 2x^{2}-2x+15=0 când ± este plus și când ± este minus.
x=-4 x=\frac{-\sqrt{29}i+1}{2} x=\frac{1+\sqrt{29}i}{2}
Listați toate soluțiile găsite.
±30,±60,±15,±10,±20,±\frac{15}{2},±6,±12,±5,±3,±\frac{5}{2},±2,±4,±\frac{3}{2},±1,±\frac{1}{2}
Conform teoremei rădăcinii raționale, toate rădăcinile raționale ale unui polinom sunt de forma \frac{p}{q}, unde p împarte termenul constant 60 și q împarte coeficientul inițial 2. Enumerați toți candidații \frac{p}{q}.
x=-4
Găsiți o astfel de rădăcină, încercând toate valorile întregi, pornind de la cea mai mică valoare absolută. Dacă nu s-au găsit rădăcini întregi, încercați fracțiuni.
2x^{2}-2x+15=0
Conform teoremei descompunerii factoriale, x-k este un factor al polinomului pentru fiecare rădăcină k. Împărțiți 2x^{3}+6x^{2}+7x+60 la x+4 pentru a obține 2x^{2}-2x+15. Rezolvați ecuația unde rezultatul este egal cu 0.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\times 2\times 15}}{2\times 2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate folosind formula ecuației de gradul doi: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. În formulă, înlocuiți a cu 2, b cu -2 și c cu 15.
x=\frac{2±\sqrt{-116}}{4}
Faceți calculele.
x\in \emptyset
Pentru că rădăcina pătrată a unui număr negativ nu este definită în câmpul real, nu există soluții.
x=-4
Listați toate soluțiile găsite.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}