Rezolvați pentru y
y = \frac{\sqrt{3} + 1}{2} \approx 1,366025404
y=\frac{1-\sqrt{3}}{2}\approx -0,366025404
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2+y-3y^{2}=y\left(y-3\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți y cu 1-3y.
2+y-3y^{2}=y^{2}-3y
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți y cu y-3.
2+y-3y^{2}-y^{2}=-3y
Scădeți y^{2} din ambele părți.
2+y-4y^{2}=-3y
Combinați -3y^{2} cu -y^{2} pentru a obține -4y^{2}.
2+y-4y^{2}+3y=0
Adăugați 3y la ambele părți.
2+4y-4y^{2}=0
Combinați y cu 3y pentru a obține 4y.
-4y^{2}+4y+2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
y=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\left(-4\right)\times 2}}{2\left(-4\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -4, b cu 4 și c cu 2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
y=\frac{-4±\sqrt{16-4\left(-4\right)\times 2}}{2\left(-4\right)}
Ridicați 4 la pătrat.
y=\frac{-4±\sqrt{16+16\times 2}}{2\left(-4\right)}
Înmulțiți -4 cu -4.
y=\frac{-4±\sqrt{16+32}}{2\left(-4\right)}
Înmulțiți 16 cu 2.
y=\frac{-4±\sqrt{48}}{2\left(-4\right)}
Adunați 16 cu 32.
y=\frac{-4±4\sqrt{3}}{2\left(-4\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 48.
y=\frac{-4±4\sqrt{3}}{-8}
Înmulțiți 2 cu -4.
y=\frac{4\sqrt{3}-4}{-8}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{-4±4\sqrt{3}}{-8} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 4\sqrt{3}.
y=\frac{1-\sqrt{3}}{2}
Împărțiți -4+4\sqrt{3} la -8.
y=\frac{-4\sqrt{3}-4}{-8}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{-4±4\sqrt{3}}{-8} atunci când ± este minus. Scădeți 4\sqrt{3} din -4.
y=\frac{\sqrt{3}+1}{2}
Împărțiți -4-4\sqrt{3} la -8.
y=\frac{1-\sqrt{3}}{2} y=\frac{\sqrt{3}+1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
2+y-3y^{2}=y\left(y-3\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți y cu 1-3y.
2+y-3y^{2}=y^{2}-3y
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți y cu y-3.
2+y-3y^{2}-y^{2}=-3y
Scădeți y^{2} din ambele părți.
2+y-4y^{2}=-3y
Combinați -3y^{2} cu -y^{2} pentru a obține -4y^{2}.
2+y-4y^{2}+3y=0
Adăugați 3y la ambele părți.
2+4y-4y^{2}=0
Combinați y cu 3y pentru a obține 4y.
4y-4y^{2}=-2
Scădeți 2 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
-4y^{2}+4y=-2
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-4y^{2}+4y}{-4}=-\frac{2}{-4}
Se împart ambele părți la -4.
y^{2}+\frac{4}{-4}y=-\frac{2}{-4}
Împărțirea la -4 anulează înmulțirea cu -4.
y^{2}-y=-\frac{2}{-4}
Împărțiți 4 la -4.
y^{2}-y=\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{-2}{-4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
y^{2}-y+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{1}{2}+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți -1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
y^{2}-y+\frac{1}{4}=\frac{1}{2}+\frac{1}{4}
Ridicați -\frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
y^{2}-y+\frac{1}{4}=\frac{3}{4}
Adunați \frac{1}{2} cu \frac{1}{4} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(y-\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{3}{4}
Factor y^{2}-y+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(y-\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{3}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
y-\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{3}}{2} y-\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{3}}{2}
Simplificați.
y=\frac{\sqrt{3}+1}{2} y=\frac{1-\sqrt{3}}{2}
Adunați \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}