Descompunere în factori
\left(2x-1\right)\left(8x+9\right)
Evaluați
\left(2x-1\right)\left(8x+9\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=10 ab=16\left(-9\right)=-144
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca 16x^{2}+ax+bx-9. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,144 -2,72 -3,48 -4,36 -6,24 -8,18 -9,16 -12,12
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -144.
-1+144=143 -2+72=70 -3+48=45 -4+36=32 -6+24=18 -8+18=10 -9+16=7 -12+12=0
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=-8 b=18
Soluția este perechea care dă suma de 10.
\left(16x^{2}-8x\right)+\left(18x-9\right)
Rescrieți 16x^{2}+10x-9 ca \left(16x^{2}-8x\right)+\left(18x-9\right).
8x\left(2x-1\right)+9\left(2x-1\right)
Factor 8x în primul și 9 în al doilea grup.
\left(2x-1\right)\left(8x+9\right)
Scoateți termenul comun 2x-1 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
16x^{2}+10x-9=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-10±\sqrt{10^{2}-4\times 16\left(-9\right)}}{2\times 16}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-10±\sqrt{100-4\times 16\left(-9\right)}}{2\times 16}
Ridicați 10 la pătrat.
x=\frac{-10±\sqrt{100-64\left(-9\right)}}{2\times 16}
Înmulțiți -4 cu 16.
x=\frac{-10±\sqrt{100+576}}{2\times 16}
Înmulțiți -64 cu -9.
x=\frac{-10±\sqrt{676}}{2\times 16}
Adunați 100 cu 576.
x=\frac{-10±26}{2\times 16}
Aflați rădăcina pătrată pentru 676.
x=\frac{-10±26}{32}
Înmulțiți 2 cu 16.
x=\frac{16}{32}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-10±26}{32} atunci când ± este plus. Adunați -10 cu 26.
x=\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{16}{32} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 16.
x=-\frac{36}{32}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-10±26}{32} atunci când ± este minus. Scădeți 26 din -10.
x=-\frac{9}{8}
Reduceți fracția \frac{-36}{32} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 4.
16x^{2}+10x-9=16\left(x-\frac{1}{2}\right)\left(x-\left(-\frac{9}{8}\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu \frac{1}{2} și x_{2} cu -\frac{9}{8}.
16x^{2}+10x-9=16\left(x-\frac{1}{2}\right)\left(x+\frac{9}{8}\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
16x^{2}+10x-9=16\times \frac{2x-1}{2}\left(x+\frac{9}{8}\right)
Scădeți \frac{1}{2} din x găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
16x^{2}+10x-9=16\times \frac{2x-1}{2}\times \frac{8x+9}{8}
Adunați \frac{9}{8} cu x găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
16x^{2}+10x-9=16\times \frac{\left(2x-1\right)\left(8x+9\right)}{2\times 8}
Înmulțiți \frac{2x-1}{2} cu \frac{8x+9}{8} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
16x^{2}+10x-9=16\times \frac{\left(2x-1\right)\left(8x+9\right)}{16}
Înmulțiți 2 cu 8.
16x^{2}+10x-9=\left(2x-1\right)\left(8x+9\right)
Simplificați cu 16, cel mai mare factor comun din 16 și 16.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}