Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{240009}-3}{40000}\approx 0,012172678
x=\frac{-\sqrt{240009}-3}{40000}\approx -0,012322678
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
15\times 10^{-5}\left(-x+1\right)=x^{2}
Variabila x nu poate fi egală cu 1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu -x+1.
15\times \frac{1}{100000}\left(-x+1\right)=x^{2}
Calculați 10 la puterea -5 și obțineți \frac{1}{100000}.
\frac{3}{20000}\left(-x+1\right)=x^{2}
Înmulțiți 15 cu \frac{1}{100000} pentru a obține \frac{3}{20000}.
-\frac{3}{20000}x+\frac{3}{20000}=x^{2}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți \frac{3}{20000} cu -x+1.
-\frac{3}{20000}x+\frac{3}{20000}-x^{2}=0
Scădeți x^{2} din ambele părți.
-x^{2}-\frac{3}{20000}x+\frac{3}{20000}=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{20000}\right)±\sqrt{\left(-\frac{3}{20000}\right)^{2}-4\left(-1\right)\times \frac{3}{20000}}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu -\frac{3}{20000} și c cu \frac{3}{20000} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{20000}\right)±\sqrt{\frac{9}{400000000}-4\left(-1\right)\times \frac{3}{20000}}}{2\left(-1\right)}
Ridicați -\frac{3}{20000} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{20000}\right)±\sqrt{\frac{9}{400000000}+4\times \frac{3}{20000}}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{20000}\right)±\sqrt{\frac{9}{400000000}+\frac{3}{5000}}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu \frac{3}{20000}.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{20000}\right)±\sqrt{\frac{240009}{400000000}}}{2\left(-1\right)}
Adunați \frac{9}{400000000} cu \frac{3}{5000} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{20000}\right)±\frac{\sqrt{240009}}{20000}}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{240009}{400000000}.
x=\frac{\frac{3}{20000}±\frac{\sqrt{240009}}{20000}}{2\left(-1\right)}
Opusul lui -\frac{3}{20000} este \frac{3}{20000}.
x=\frac{\frac{3}{20000}±\frac{\sqrt{240009}}{20000}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{\sqrt{240009}+3}{-2\times 20000}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{3}{20000}±\frac{\sqrt{240009}}{20000}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați \frac{3}{20000} cu \frac{\sqrt{240009}}{20000}.
x=\frac{-\sqrt{240009}-3}{40000}
Împărțiți \frac{3+\sqrt{240009}}{20000} la -2.
x=\frac{3-\sqrt{240009}}{-2\times 20000}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{3}{20000}±\frac{\sqrt{240009}}{20000}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{\sqrt{240009}}{20000} din \frac{3}{20000}.
x=\frac{\sqrt{240009}-3}{40000}
Împărțiți \frac{3-\sqrt{240009}}{20000} la -2.
x=\frac{-\sqrt{240009}-3}{40000} x=\frac{\sqrt{240009}-3}{40000}
Ecuația este rezolvată acum.
15\times 10^{-5}\left(-x+1\right)=x^{2}
Variabila x nu poate fi egală cu 1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu -x+1.
15\times \frac{1}{100000}\left(-x+1\right)=x^{2}
Calculați 10 la puterea -5 și obțineți \frac{1}{100000}.
\frac{3}{20000}\left(-x+1\right)=x^{2}
Înmulțiți 15 cu \frac{1}{100000} pentru a obține \frac{3}{20000}.
-\frac{3}{20000}x+\frac{3}{20000}=x^{2}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți \frac{3}{20000} cu -x+1.
-\frac{3}{20000}x+\frac{3}{20000}-x^{2}=0
Scădeți x^{2} din ambele părți.
-\frac{3}{20000}x-x^{2}=-\frac{3}{20000}
Scădeți \frac{3}{20000} din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
-x^{2}-\frac{3}{20000}x=-\frac{3}{20000}
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-x^{2}-\frac{3}{20000}x}{-1}=-\frac{\frac{3}{20000}}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\left(-\frac{\frac{3}{20000}}{-1}\right)x=-\frac{\frac{3}{20000}}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}+\frac{3}{20000}x=-\frac{\frac{3}{20000}}{-1}
Împărțiți -\frac{3}{20000} la -1.
x^{2}+\frac{3}{20000}x=\frac{3}{20000}
Împărțiți -\frac{3}{20000} la -1.
x^{2}+\frac{3}{20000}x+\left(\frac{3}{40000}\right)^{2}=\frac{3}{20000}+\left(\frac{3}{40000}\right)^{2}
Împărțiți \frac{3}{20000}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{40000}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{40000} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{3}{20000}x+\frac{9}{1600000000}=\frac{3}{20000}+\frac{9}{1600000000}
Ridicați \frac{3}{40000} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{3}{20000}x+\frac{9}{1600000000}=\frac{240009}{1600000000}
Adunați \frac{3}{20000} cu \frac{9}{1600000000} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{3}{40000}\right)^{2}=\frac{240009}{1600000000}
Factor x^{2}+\frac{3}{20000}x+\frac{9}{1600000000}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{3}{40000}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{240009}{1600000000}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{3}{40000}=\frac{\sqrt{240009}}{40000} x+\frac{3}{40000}=-\frac{\sqrt{240009}}{40000}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{240009}-3}{40000} x=\frac{-\sqrt{240009}-3}{40000}
Scădeți \frac{3}{40000} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}