14 - ( 5 x - 1 ) ( 2 x + 3 ) = 17 - ( 10 x + 19 ( x - 6 )
Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{4+\sqrt{269}i}{5}\approx 0,8+3,280243893i
x=\frac{-\sqrt{269}i+4}{5}\approx 0,8-3,280243893i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
14-\left(10x^{2}+13x-3\right)=17-\left(10x+19\left(x-6\right)\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 5x-1 cu 2x+3 și a combina termenii similari.
14-10x^{2}-13x+3=17-\left(10x+19\left(x-6\right)\right)
Pentru a găsi opusul lui 10x^{2}+13x-3, găsiți opusul fiecărui termen.
17-10x^{2}-13x=17-\left(10x+19\left(x-6\right)\right)
Adunați 14 și 3 pentru a obține 17.
17-10x^{2}-13x=17-\left(10x+19x-114\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 19 cu x-6.
17-10x^{2}-13x=17-\left(29x-114\right)
Combinați 10x cu 19x pentru a obține 29x.
17-10x^{2}-13x=17-29x+114
Pentru a găsi opusul lui 29x-114, găsiți opusul fiecărui termen.
17-10x^{2}-13x=131-29x
Adunați 17 și 114 pentru a obține 131.
17-10x^{2}-13x-131=-29x
Scădeți 131 din ambele părți.
-114-10x^{2}-13x=-29x
Scădeți 131 din 17 pentru a obține -114.
-114-10x^{2}-13x+29x=0
Adăugați 29x la ambele părți.
-114-10x^{2}+16x=0
Combinați -13x cu 29x pentru a obține 16x.
-10x^{2}+16x-114=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-16±\sqrt{16^{2}-4\left(-10\right)\left(-114\right)}}{2\left(-10\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -10, b cu 16 și c cu -114 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-16±\sqrt{256-4\left(-10\right)\left(-114\right)}}{2\left(-10\right)}
Ridicați 16 la pătrat.
x=\frac{-16±\sqrt{256+40\left(-114\right)}}{2\left(-10\right)}
Înmulțiți -4 cu -10.
x=\frac{-16±\sqrt{256-4560}}{2\left(-10\right)}
Înmulțiți 40 cu -114.
x=\frac{-16±\sqrt{-4304}}{2\left(-10\right)}
Adunați 256 cu -4560.
x=\frac{-16±4\sqrt{269}i}{2\left(-10\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru -4304.
x=\frac{-16±4\sqrt{269}i}{-20}
Înmulțiți 2 cu -10.
x=\frac{-16+4\sqrt{269}i}{-20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-16±4\sqrt{269}i}{-20} atunci când ± este plus. Adunați -16 cu 4i\sqrt{269}.
x=\frac{-\sqrt{269}i+4}{5}
Împărțiți -16+4i\sqrt{269} la -20.
x=\frac{-4\sqrt{269}i-16}{-20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-16±4\sqrt{269}i}{-20} atunci când ± este minus. Scădeți 4i\sqrt{269} din -16.
x=\frac{4+\sqrt{269}i}{5}
Împărțiți -16-4i\sqrt{269} la -20.
x=\frac{-\sqrt{269}i+4}{5} x=\frac{4+\sqrt{269}i}{5}
Ecuația este rezolvată acum.
14-\left(10x^{2}+13x-3\right)=17-\left(10x+19\left(x-6\right)\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 5x-1 cu 2x+3 și a combina termenii similari.
14-10x^{2}-13x+3=17-\left(10x+19\left(x-6\right)\right)
Pentru a găsi opusul lui 10x^{2}+13x-3, găsiți opusul fiecărui termen.
17-10x^{2}-13x=17-\left(10x+19\left(x-6\right)\right)
Adunați 14 și 3 pentru a obține 17.
17-10x^{2}-13x=17-\left(10x+19x-114\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 19 cu x-6.
17-10x^{2}-13x=17-\left(29x-114\right)
Combinați 10x cu 19x pentru a obține 29x.
17-10x^{2}-13x=17-29x+114
Pentru a găsi opusul lui 29x-114, găsiți opusul fiecărui termen.
17-10x^{2}-13x=131-29x
Adunați 17 și 114 pentru a obține 131.
17-10x^{2}-13x+29x=131
Adăugați 29x la ambele părți.
17-10x^{2}+16x=131
Combinați -13x cu 29x pentru a obține 16x.
-10x^{2}+16x=131-17
Scădeți 17 din ambele părți.
-10x^{2}+16x=114
Scădeți 17 din 131 pentru a obține 114.
\frac{-10x^{2}+16x}{-10}=\frac{114}{-10}
Se împart ambele părți la -10.
x^{2}+\frac{16}{-10}x=\frac{114}{-10}
Împărțirea la -10 anulează înmulțirea cu -10.
x^{2}-\frac{8}{5}x=\frac{114}{-10}
Reduceți fracția \frac{16}{-10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}-\frac{8}{5}x=-\frac{57}{5}
Reduceți fracția \frac{114}{-10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}-\frac{8}{5}x+\left(-\frac{4}{5}\right)^{2}=-\frac{57}{5}+\left(-\frac{4}{5}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{8}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{4}{5}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{4}{5} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{8}{5}x+\frac{16}{25}=-\frac{57}{5}+\frac{16}{25}
Ridicați -\frac{4}{5} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{8}{5}x+\frac{16}{25}=-\frac{269}{25}
Adunați -\frac{57}{5} cu \frac{16}{25} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{4}{5}\right)^{2}=-\frac{269}{25}
Factor x^{2}-\frac{8}{5}x+\frac{16}{25}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{4}{5}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{269}{25}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{4}{5}=\frac{\sqrt{269}i}{5} x-\frac{4}{5}=-\frac{\sqrt{269}i}{5}
Simplificați.
x=\frac{4+\sqrt{269}i}{5} x=\frac{-\sqrt{269}i+4}{5}
Adunați \frac{4}{5} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}