Rezolvați pentru n (complex solution)
n=\sqrt{646}-1\approx 24,416530054
n=-\left(\sqrt{646}+1\right)\approx -26,416530054
Rezolvați pentru n
n=\sqrt{646}-1\approx 24,416530054
n=-\sqrt{646}-1\approx -26,416530054
Partajați
Copiat în clipboard
4n+2n^{2}=1290
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
4n+2n^{2}-1290=0
Scădeți 1290 din ambele părți.
2n^{2}+4n-1290=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
n=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\times 2\left(-1290\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 4 și c cu -1290 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
n=\frac{-4±\sqrt{16-4\times 2\left(-1290\right)}}{2\times 2}
Ridicați 4 la pătrat.
n=\frac{-4±\sqrt{16-8\left(-1290\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
n=\frac{-4±\sqrt{16+10320}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -1290.
n=\frac{-4±\sqrt{10336}}{2\times 2}
Adunați 16 cu 10320.
n=\frac{-4±4\sqrt{646}}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 10336.
n=\frac{-4±4\sqrt{646}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
n=\frac{4\sqrt{646}-4}{4}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{-4±4\sqrt{646}}{4} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 4\sqrt{646}.
n=\sqrt{646}-1
Împărțiți -4+4\sqrt{646} la 4.
n=\frac{-4\sqrt{646}-4}{4}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{-4±4\sqrt{646}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 4\sqrt{646} din -4.
n=-\sqrt{646}-1
Împărțiți -4-4\sqrt{646} la 4.
n=\sqrt{646}-1 n=-\sqrt{646}-1
Ecuația este rezolvată acum.
4n+2n^{2}=1290
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
2n^{2}+4n=1290
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{2n^{2}+4n}{2}=\frac{1290}{2}
Se împart ambele părți la 2.
n^{2}+\frac{4}{2}n=\frac{1290}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
n^{2}+2n=\frac{1290}{2}
Împărțiți 4 la 2.
n^{2}+2n=645
Împărțiți 1290 la 2.
n^{2}+2n+1^{2}=645+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
n^{2}+2n+1=645+1
Ridicați 1 la pătrat.
n^{2}+2n+1=646
Adunați 645 cu 1.
\left(n+1\right)^{2}=646
Factor n^{2}+2n+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(n+1\right)^{2}}=\sqrt{646}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
n+1=\sqrt{646} n+1=-\sqrt{646}
Simplificați.
n=\sqrt{646}-1 n=-\sqrt{646}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
4n+2n^{2}=1290
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
4n+2n^{2}-1290=0
Scădeți 1290 din ambele părți.
2n^{2}+4n-1290=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
n=\frac{-4±\sqrt{4^{2}-4\times 2\left(-1290\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu 4 și c cu -1290 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
n=\frac{-4±\sqrt{16-4\times 2\left(-1290\right)}}{2\times 2}
Ridicați 4 la pătrat.
n=\frac{-4±\sqrt{16-8\left(-1290\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
n=\frac{-4±\sqrt{16+10320}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -1290.
n=\frac{-4±\sqrt{10336}}{2\times 2}
Adunați 16 cu 10320.
n=\frac{-4±4\sqrt{646}}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 10336.
n=\frac{-4±4\sqrt{646}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
n=\frac{4\sqrt{646}-4}{4}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{-4±4\sqrt{646}}{4} atunci când ± este plus. Adunați -4 cu 4\sqrt{646}.
n=\sqrt{646}-1
Împărțiți -4+4\sqrt{646} la 4.
n=\frac{-4\sqrt{646}-4}{4}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{-4±4\sqrt{646}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 4\sqrt{646} din -4.
n=-\sqrt{646}-1
Împărțiți -4-4\sqrt{646} la 4.
n=\sqrt{646}-1 n=-\sqrt{646}-1
Ecuația este rezolvată acum.
4n+2n^{2}=1290
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
2n^{2}+4n=1290
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{2n^{2}+4n}{2}=\frac{1290}{2}
Se împart ambele părți la 2.
n^{2}+\frac{4}{2}n=\frac{1290}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
n^{2}+2n=\frac{1290}{2}
Împărțiți 4 la 2.
n^{2}+2n=645
Împărțiți 1290 la 2.
n^{2}+2n+1^{2}=645+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
n^{2}+2n+1=645+1
Ridicați 1 la pătrat.
n^{2}+2n+1=646
Adunați 645 cu 1.
\left(n+1\right)^{2}=646
Factor n^{2}+2n+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(n+1\right)^{2}}=\sqrt{646}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
n+1=\sqrt{646} n+1=-\sqrt{646}
Simplificați.
n=\sqrt{646}-1 n=-\sqrt{646}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}