Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{145}}{20}+\frac{3}{4}\approx 1,352079729
x=-\frac{\sqrt{145}}{20}+\frac{3}{4}\approx 0,147920271
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
10x^{2}-15x+2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{\left(-15\right)^{2}-4\times 10\times 2}}{2\times 10}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 10, b cu -15 și c cu 2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{225-4\times 10\times 2}}{2\times 10}
Ridicați -15 la pătrat.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{225-40\times 2}}{2\times 10}
Înmulțiți -4 cu 10.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{225-80}}{2\times 10}
Înmulțiți -40 cu 2.
x=\frac{-\left(-15\right)±\sqrt{145}}{2\times 10}
Adunați 225 cu -80.
x=\frac{15±\sqrt{145}}{2\times 10}
Opusul lui -15 este 15.
x=\frac{15±\sqrt{145}}{20}
Înmulțiți 2 cu 10.
x=\frac{\sqrt{145}+15}{20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{15±\sqrt{145}}{20} atunci când ± este plus. Adunați 15 cu \sqrt{145}.
x=\frac{\sqrt{145}}{20}+\frac{3}{4}
Împărțiți 15+\sqrt{145} la 20.
x=\frac{15-\sqrt{145}}{20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{15±\sqrt{145}}{20} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{145} din 15.
x=-\frac{\sqrt{145}}{20}+\frac{3}{4}
Împărțiți 15-\sqrt{145} la 20.
x=\frac{\sqrt{145}}{20}+\frac{3}{4} x=-\frac{\sqrt{145}}{20}+\frac{3}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
10x^{2}-15x+2=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
10x^{2}-15x+2-2=-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
10x^{2}-15x=-2
Scăderea 2 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{10x^{2}-15x}{10}=-\frac{2}{10}
Se împart ambele părți la 10.
x^{2}+\left(-\frac{15}{10}\right)x=-\frac{2}{10}
Împărțirea la 10 anulează înmulțirea cu 10.
x^{2}-\frac{3}{2}x=-\frac{2}{10}
Reduceți fracția \frac{-15}{10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 5.
x^{2}-\frac{3}{2}x=-\frac{1}{5}
Reduceți fracția \frac{-2}{10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}-\frac{3}{2}x+\left(-\frac{3}{4}\right)^{2}=-\frac{1}{5}+\left(-\frac{3}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{3}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}=-\frac{1}{5}+\frac{9}{16}
Ridicați -\frac{3}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}=\frac{29}{80}
Adunați -\frac{1}{5} cu \frac{9}{16} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{3}{4}\right)^{2}=\frac{29}{80}
Factor x^{2}-\frac{3}{2}x+\frac{9}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{3}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{29}{80}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{3}{4}=\frac{\sqrt{145}}{20} x-\frac{3}{4}=-\frac{\sqrt{145}}{20}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{145}}{20}+\frac{3}{4} x=-\frac{\sqrt{145}}{20}+\frac{3}{4}
Adunați \frac{3}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}