Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{31}+1}{10}\approx 0,656776436
x=\frac{1-\sqrt{31}}{10}\approx -0,456776436
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
10x^{2}-2x=3
Scădeți 2x din ambele părți.
10x^{2}-2x-3=0
Scădeți 3 din ambele părți.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\times 10\left(-3\right)}}{2\times 10}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 10, b cu -2 și c cu -3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-4\times 10\left(-3\right)}}{2\times 10}
Ridicați -2 la pătrat.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-40\left(-3\right)}}{2\times 10}
Înmulțiți -4 cu 10.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4+120}}{2\times 10}
Înmulțiți -40 cu -3.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{124}}{2\times 10}
Adunați 4 cu 120.
x=\frac{-\left(-2\right)±2\sqrt{31}}{2\times 10}
Aflați rădăcina pătrată pentru 124.
x=\frac{2±2\sqrt{31}}{2\times 10}
Opusul lui -2 este 2.
x=\frac{2±2\sqrt{31}}{20}
Înmulțiți 2 cu 10.
x=\frac{2\sqrt{31}+2}{20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{31}}{20} atunci când ± este plus. Adunați 2 cu 2\sqrt{31}.
x=\frac{\sqrt{31}+1}{10}
Împărțiți 2+2\sqrt{31} la 20.
x=\frac{2-2\sqrt{31}}{20}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{31}}{20} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{31} din 2.
x=\frac{1-\sqrt{31}}{10}
Împărțiți 2-2\sqrt{31} la 20.
x=\frac{\sqrt{31}+1}{10} x=\frac{1-\sqrt{31}}{10}
Ecuația este rezolvată acum.
10x^{2}-2x=3
Scădeți 2x din ambele părți.
\frac{10x^{2}-2x}{10}=\frac{3}{10}
Se împart ambele părți la 10.
x^{2}+\left(-\frac{2}{10}\right)x=\frac{3}{10}
Împărțirea la 10 anulează înmulțirea cu 10.
x^{2}-\frac{1}{5}x=\frac{3}{10}
Reduceți fracția \frac{-2}{10} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\left(-\frac{1}{10}\right)^{2}=\frac{3}{10}+\left(-\frac{1}{10}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{10}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{10} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}=\frac{3}{10}+\frac{1}{100}
Ridicați -\frac{1}{10} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}=\frac{31}{100}
Adunați \frac{3}{10} cu \frac{1}{100} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{10}\right)^{2}=\frac{31}{100}
Factor x^{2}-\frac{1}{5}x+\frac{1}{100}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{10}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{31}{100}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{10}=\frac{\sqrt{31}}{10} x-\frac{1}{10}=-\frac{\sqrt{31}}{10}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{31}+1}{10} x=\frac{1-\sqrt{31}}{10}
Adunați \frac{1}{10} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}