Rezolvați pentru x
x=\frac{2\sqrt{2}}{3}-1\approx -0,057190958
x=-\frac{2\sqrt{2}}{3}-1\approx -1,942809042
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
0=9\left(x^{2}+2x+1\right)-8
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(x+1\right)^{2}.
0=9x^{2}+18x+9-8
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 9 cu x^{2}+2x+1.
0=9x^{2}+18x+1
Scădeți 8 din 9 pentru a obține 1.
9x^{2}+18x+1=0
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
x=\frac{-18±\sqrt{18^{2}-4\times 9}}{2\times 9}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 9, b cu 18 și c cu 1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-18±\sqrt{324-4\times 9}}{2\times 9}
Ridicați 18 la pătrat.
x=\frac{-18±\sqrt{324-36}}{2\times 9}
Înmulțiți -4 cu 9.
x=\frac{-18±\sqrt{288}}{2\times 9}
Adunați 324 cu -36.
x=\frac{-18±12\sqrt{2}}{2\times 9}
Aflați rădăcina pătrată pentru 288.
x=\frac{-18±12\sqrt{2}}{18}
Înmulțiți 2 cu 9.
x=\frac{12\sqrt{2}-18}{18}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-18±12\sqrt{2}}{18} atunci când ± este plus. Adunați -18 cu 12\sqrt{2}.
x=\frac{2\sqrt{2}}{3}-1
Împărțiți -18+12\sqrt{2} la 18.
x=\frac{-12\sqrt{2}-18}{18}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-18±12\sqrt{2}}{18} atunci când ± este minus. Scădeți 12\sqrt{2} din -18.
x=-\frac{2\sqrt{2}}{3}-1
Împărțiți -18-12\sqrt{2} la 18.
x=\frac{2\sqrt{2}}{3}-1 x=-\frac{2\sqrt{2}}{3}-1
Ecuația este rezolvată acum.
0=9\left(x^{2}+2x+1\right)-8
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(x+1\right)^{2}.
0=9x^{2}+18x+9-8
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 9 cu x^{2}+2x+1.
0=9x^{2}+18x+1
Scădeți 8 din 9 pentru a obține 1.
9x^{2}+18x+1=0
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
9x^{2}+18x=-1
Scădeți 1 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
\frac{9x^{2}+18x}{9}=-\frac{1}{9}
Se împart ambele părți la 9.
x^{2}+\frac{18}{9}x=-\frac{1}{9}
Împărțirea la 9 anulează înmulțirea cu 9.
x^{2}+2x=-\frac{1}{9}
Împărțiți 18 la 9.
x^{2}+2x+1^{2}=-\frac{1}{9}+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+2x+1=-\frac{1}{9}+1
Ridicați 1 la pătrat.
x^{2}+2x+1=\frac{8}{9}
Adunați -\frac{1}{9} cu 1.
\left(x+1\right)^{2}=\frac{8}{9}
Factor x^{2}+2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+1\right)^{2}}=\sqrt{\frac{8}{9}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+1=\frac{2\sqrt{2}}{3} x+1=-\frac{2\sqrt{2}}{3}
Simplificați.
x=\frac{2\sqrt{2}}{3}-1 x=-\frac{2\sqrt{2}}{3}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}