Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{33}}{6}-\frac{1}{2}\approx 0,457427108
x=-\frac{\sqrt{33}}{6}-\frac{1}{2}\approx -1,457427108
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-3x^{2}-3-3x=-5
Scădeți 3x din ambele părți.
-3x^{2}-3-3x+5=0
Adăugați 5 la ambele părți.
-3x^{2}+2-3x=0
Adunați -3 și 5 pentru a obține 2.
-3x^{2}-3x+2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4\left(-3\right)\times 2}}{2\left(-3\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -3, b cu -3 și c cu 2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4\left(-3\right)\times 2}}{2\left(-3\right)}
Ridicați -3 la pătrat.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+12\times 2}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți -4 cu -3.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+24}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți 12 cu 2.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{33}}{2\left(-3\right)}
Adunați 9 cu 24.
x=\frac{3±\sqrt{33}}{2\left(-3\right)}
Opusul lui -3 este 3.
x=\frac{3±\sqrt{33}}{-6}
Înmulțiți 2 cu -3.
x=\frac{\sqrt{33}+3}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{3±\sqrt{33}}{-6} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu \sqrt{33}.
x=-\frac{\sqrt{33}}{6}-\frac{1}{2}
Împărțiți 3+\sqrt{33} la -6.
x=\frac{3-\sqrt{33}}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{3±\sqrt{33}}{-6} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{33} din 3.
x=\frac{\sqrt{33}}{6}-\frac{1}{2}
Împărțiți 3-\sqrt{33} la -6.
x=-\frac{\sqrt{33}}{6}-\frac{1}{2} x=\frac{\sqrt{33}}{6}-\frac{1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
-3x^{2}-3-3x=-5
Scădeți 3x din ambele părți.
-3x^{2}-3x=-5+3
Adăugați 3 la ambele părți.
-3x^{2}-3x=-2
Adunați -5 și 3 pentru a obține -2.
\frac{-3x^{2}-3x}{-3}=-\frac{2}{-3}
Se împart ambele părți la -3.
x^{2}+\left(-\frac{3}{-3}\right)x=-\frac{2}{-3}
Împărțirea la -3 anulează înmulțirea cu -3.
x^{2}+x=-\frac{2}{-3}
Împărțiți -3 la -3.
x^{2}+x=\frac{2}{3}
Împărțiți -2 la -3.
x^{2}+x+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{2}{3}+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți 1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=\frac{2}{3}+\frac{1}{4}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+x+\frac{1}{4}=\frac{11}{12}
Adunați \frac{2}{3} cu \frac{1}{4} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{11}{12}
Factor x^{2}+x+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{11}{12}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{33}}{6} x+\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{33}}{6}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{33}}{6}-\frac{1}{2} x=-\frac{\sqrt{33}}{6}-\frac{1}{2}
Scădeți \frac{1}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}