Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{129} - 1}{4} \approx 2,589454173
x=\frac{-\sqrt{129}-1}{4}\approx -3,089454173
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-2x^{2}-x+16=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\left(-2\right)\times 16}}{2\left(-2\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -2, b cu -1 și c cu 16 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+8\times 16}}{2\left(-2\right)}
Înmulțiți -4 cu -2.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+128}}{2\left(-2\right)}
Înmulțiți 8 cu 16.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{129}}{2\left(-2\right)}
Adunați 1 cu 128.
x=\frac{1±\sqrt{129}}{2\left(-2\right)}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{1±\sqrt{129}}{-4}
Înmulțiți 2 cu -2.
x=\frac{\sqrt{129}+1}{-4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{129}}{-4} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu \sqrt{129}.
x=\frac{-\sqrt{129}-1}{4}
Împărțiți 1+\sqrt{129} la -4.
x=\frac{1-\sqrt{129}}{-4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{129}}{-4} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{129} din 1.
x=\frac{\sqrt{129}-1}{4}
Împărțiți 1-\sqrt{129} la -4.
x=\frac{-\sqrt{129}-1}{4} x=\frac{\sqrt{129}-1}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
-2x^{2}-x+16=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-2x^{2}-x+16-16=-16
Scădeți 16 din ambele părți ale ecuației.
-2x^{2}-x=-16
Scăderea 16 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-2x^{2}-x}{-2}=-\frac{16}{-2}
Se împart ambele părți la -2.
x^{2}+\left(-\frac{1}{-2}\right)x=-\frac{16}{-2}
Împărțirea la -2 anulează înmulțirea cu -2.
x^{2}+\frac{1}{2}x=-\frac{16}{-2}
Împărțiți -1 la -2.
x^{2}+\frac{1}{2}x=8
Împărțiți -16 la -2.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}=8+\left(\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=8+\frac{1}{16}
Ridicați \frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=\frac{129}{16}
Adunați 8 cu \frac{1}{16}.
\left(x+\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{129}{16}
Factor x^{2}+\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{129}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{4}=\frac{\sqrt{129}}{4} x+\frac{1}{4}=-\frac{\sqrt{129}}{4}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{129}-1}{4} x=\frac{-\sqrt{129}-1}{4}
Scădeți \frac{1}{4} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}