Rezolvați pentru j
j=\frac{\sqrt{21}-7}{2}\approx -1,208712153
j=\frac{-\sqrt{21}-7}{2}\approx -5,791287847
Partajați
Copiat în clipboard
-j^{2}-7j-7=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
j=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{\left(-7\right)^{2}-4\left(-1\right)\left(-7\right)}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu -7 și c cu -7 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
j=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{49-4\left(-1\right)\left(-7\right)}}{2\left(-1\right)}
Ridicați -7 la pătrat.
j=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{49+4\left(-7\right)}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
j=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{49-28}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu -7.
j=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{21}}{2\left(-1\right)}
Adunați 49 cu -28.
j=\frac{7±\sqrt{21}}{2\left(-1\right)}
Opusul lui -7 este 7.
j=\frac{7±\sqrt{21}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
j=\frac{\sqrt{21}+7}{-2}
Acum rezolvați ecuația j=\frac{7±\sqrt{21}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați 7 cu \sqrt{21}.
j=\frac{-\sqrt{21}-7}{2}
Împărțiți 7+\sqrt{21} la -2.
j=\frac{7-\sqrt{21}}{-2}
Acum rezolvați ecuația j=\frac{7±\sqrt{21}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{21} din 7.
j=\frac{\sqrt{21}-7}{2}
Împărțiți 7-\sqrt{21} la -2.
j=\frac{-\sqrt{21}-7}{2} j=\frac{\sqrt{21}-7}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
-j^{2}-7j-7=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-j^{2}-7j-7-\left(-7\right)=-\left(-7\right)
Adunați 7 la ambele părți ale ecuației.
-j^{2}-7j=-\left(-7\right)
Scăderea -7 din el însuși are ca rezultat 0.
-j^{2}-7j=7
Scădeți -7 din 0.
\frac{-j^{2}-7j}{-1}=\frac{7}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
j^{2}+\left(-\frac{7}{-1}\right)j=\frac{7}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
j^{2}+7j=\frac{7}{-1}
Împărțiți -7 la -1.
j^{2}+7j=-7
Împărțiți 7 la -1.
j^{2}+7j+\left(\frac{7}{2}\right)^{2}=-7+\left(\frac{7}{2}\right)^{2}
Împărțiți 7, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{7}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{7}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
j^{2}+7j+\frac{49}{4}=-7+\frac{49}{4}
Ridicați \frac{7}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
j^{2}+7j+\frac{49}{4}=\frac{21}{4}
Adunați -7 cu \frac{49}{4}.
\left(j+\frac{7}{2}\right)^{2}=\frac{21}{4}
Factor j^{2}+7j+\frac{49}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(j+\frac{7}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{21}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
j+\frac{7}{2}=\frac{\sqrt{21}}{2} j+\frac{7}{2}=-\frac{\sqrt{21}}{2}
Simplificați.
j=\frac{\sqrt{21}-7}{2} j=\frac{-\sqrt{21}-7}{2}
Scădeți \frac{7}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}