Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{89} + 7}{10} \approx 1,643398113
x=\frac{7-\sqrt{89}}{10}\approx -0,243398113
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-5x^{2}+7x+2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-7±\sqrt{7^{2}-4\left(-5\right)\times 2}}{2\left(-5\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -5, b cu 7 și c cu 2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-7±\sqrt{49-4\left(-5\right)\times 2}}{2\left(-5\right)}
Ridicați 7 la pătrat.
x=\frac{-7±\sqrt{49+20\times 2}}{2\left(-5\right)}
Înmulțiți -4 cu -5.
x=\frac{-7±\sqrt{49+40}}{2\left(-5\right)}
Înmulțiți 20 cu 2.
x=\frac{-7±\sqrt{89}}{2\left(-5\right)}
Adunați 49 cu 40.
x=\frac{-7±\sqrt{89}}{-10}
Înmulțiți 2 cu -5.
x=\frac{\sqrt{89}-7}{-10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-7±\sqrt{89}}{-10} atunci când ± este plus. Adunați -7 cu \sqrt{89}.
x=\frac{7-\sqrt{89}}{10}
Împărțiți -7+\sqrt{89} la -10.
x=\frac{-\sqrt{89}-7}{-10}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-7±\sqrt{89}}{-10} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{89} din -7.
x=\frac{\sqrt{89}+7}{10}
Împărțiți -7-\sqrt{89} la -10.
x=\frac{7-\sqrt{89}}{10} x=\frac{\sqrt{89}+7}{10}
Ecuația este rezolvată acum.
-5x^{2}+7x+2=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-5x^{2}+7x+2-2=-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
-5x^{2}+7x=-2
Scăderea 2 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-5x^{2}+7x}{-5}=-\frac{2}{-5}
Se împart ambele părți la -5.
x^{2}+\frac{7}{-5}x=-\frac{2}{-5}
Împărțirea la -5 anulează înmulțirea cu -5.
x^{2}-\frac{7}{5}x=-\frac{2}{-5}
Împărțiți 7 la -5.
x^{2}-\frac{7}{5}x=\frac{2}{5}
Împărțiți -2 la -5.
x^{2}-\frac{7}{5}x+\left(-\frac{7}{10}\right)^{2}=\frac{2}{5}+\left(-\frac{7}{10}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{7}{5}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{7}{10}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{7}{10} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{7}{5}x+\frac{49}{100}=\frac{2}{5}+\frac{49}{100}
Ridicați -\frac{7}{10} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{7}{5}x+\frac{49}{100}=\frac{89}{100}
Adunați \frac{2}{5} cu \frac{49}{100} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{7}{10}\right)^{2}=\frac{89}{100}
Factor x^{2}-\frac{7}{5}x+\frac{49}{100}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{7}{10}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{89}{100}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{7}{10}=\frac{\sqrt{89}}{10} x-\frac{7}{10}=-\frac{\sqrt{89}}{10}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{89}+7}{10} x=\frac{7-\sqrt{89}}{10}
Adunați \frac{7}{10} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}