Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{10}-2}{3}\approx 0,387425887
x=\frac{-\sqrt{10}-2}{3}\approx -1,72075922
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-3x^{2}-4x+2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{\left(-4\right)^{2}-4\left(-3\right)\times 2}}{2\left(-3\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -3, b cu -4 și c cu 2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16-4\left(-3\right)\times 2}}{2\left(-3\right)}
Ridicați -4 la pătrat.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16+12\times 2}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți -4 cu -3.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{16+24}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți 12 cu 2.
x=\frac{-\left(-4\right)±\sqrt{40}}{2\left(-3\right)}
Adunați 16 cu 24.
x=\frac{-\left(-4\right)±2\sqrt{10}}{2\left(-3\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 40.
x=\frac{4±2\sqrt{10}}{2\left(-3\right)}
Opusul lui -4 este 4.
x=\frac{4±2\sqrt{10}}{-6}
Înmulțiți 2 cu -3.
x=\frac{2\sqrt{10}+4}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{4±2\sqrt{10}}{-6} atunci când ± este plus. Adunați 4 cu 2\sqrt{10}.
x=\frac{-\sqrt{10}-2}{3}
Împărțiți 4+2\sqrt{10} la -6.
x=\frac{4-2\sqrt{10}}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{4±2\sqrt{10}}{-6} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{10} din 4.
x=\frac{\sqrt{10}-2}{3}
Împărțiți 4-2\sqrt{10} la -6.
x=\frac{-\sqrt{10}-2}{3} x=\frac{\sqrt{10}-2}{3}
Ecuația este rezolvată acum.
-3x^{2}-4x+2=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-3x^{2}-4x+2-2=-2
Scădeți 2 din ambele părți ale ecuației.
-3x^{2}-4x=-2
Scăderea 2 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-3x^{2}-4x}{-3}=-\frac{2}{-3}
Se împart ambele părți la -3.
x^{2}+\left(-\frac{4}{-3}\right)x=-\frac{2}{-3}
Împărțirea la -3 anulează înmulțirea cu -3.
x^{2}+\frac{4}{3}x=-\frac{2}{-3}
Împărțiți -4 la -3.
x^{2}+\frac{4}{3}x=\frac{2}{3}
Împărțiți -2 la -3.
x^{2}+\frac{4}{3}x+\left(\frac{2}{3}\right)^{2}=\frac{2}{3}+\left(\frac{2}{3}\right)^{2}
Împărțiți \frac{4}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{2}{3}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{2}{3} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{4}{3}x+\frac{4}{9}=\frac{2}{3}+\frac{4}{9}
Ridicați \frac{2}{3} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{4}{3}x+\frac{4}{9}=\frac{10}{9}
Adunați \frac{2}{3} cu \frac{4}{9} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{2}{3}\right)^{2}=\frac{10}{9}
Factor x^{2}+\frac{4}{3}x+\frac{4}{9}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{2}{3}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{10}{9}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{2}{3}=\frac{\sqrt{10}}{3} x+\frac{2}{3}=-\frac{\sqrt{10}}{3}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{10}-2}{3} x=\frac{-\sqrt{10}-2}{3}
Scădeți \frac{2}{3} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}