Descompunere în factori
\left(2-x\right)\left(3x+1\right)
Evaluați
\left(2-x\right)\left(3x+1\right)
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
a+b=5 ab=-3\times 2=-6
Descompuneți expresia în factori prin grupare. Mai întâi, expresia trebuie să fie rescrisă ca -3x^{2}+ax+bx+2. Pentru a găsi a și b, configurați un sistem pentru a fi rezolvat.
-1,6 -2,3
Deoarece ab este negativ, a și b au semne opuse. Deoarece a+b este pozitiv, numărul pozitiv are o valoare absolută mai mare decât valoarea negativă. Listează toate perechi de valori întregi care oferă produse -6.
-1+6=5 -2+3=1
Calculați suma pentru fiecare pereche.
a=6 b=-1
Soluția este perechea care dă suma de 5.
\left(-3x^{2}+6x\right)+\left(-x+2\right)
Rescrieți -3x^{2}+5x+2 ca \left(-3x^{2}+6x\right)+\left(-x+2\right).
3x\left(-x+2\right)-x+2
Scoateți factorul comun 3x din -3x^{2}+6x.
\left(-x+2\right)\left(3x+1\right)
Scoateți termenul comun -x+2 prin utilizarea proprietății de distributivitate.
-3x^{2}+5x+2=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-5±\sqrt{5^{2}-4\left(-3\right)\times 2}}{2\left(-3\right)}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-5±\sqrt{25-4\left(-3\right)\times 2}}{2\left(-3\right)}
Ridicați 5 la pătrat.
x=\frac{-5±\sqrt{25+12\times 2}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți -4 cu -3.
x=\frac{-5±\sqrt{25+24}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți 12 cu 2.
x=\frac{-5±\sqrt{49}}{2\left(-3\right)}
Adunați 25 cu 24.
x=\frac{-5±7}{2\left(-3\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 49.
x=\frac{-5±7}{-6}
Înmulțiți 2 cu -3.
x=\frac{2}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-5±7}{-6} atunci când ± este plus. Adunați -5 cu 7.
x=-\frac{1}{3}
Reduceți fracția \frac{2}{-6} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=-\frac{12}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-5±7}{-6} atunci când ± este minus. Scădeți 7 din -5.
x=2
Împărțiți -12 la -6.
-3x^{2}+5x+2=-3\left(x-\left(-\frac{1}{3}\right)\right)\left(x-2\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu -\frac{1}{3} și x_{2} cu 2.
-3x^{2}+5x+2=-3\left(x+\frac{1}{3}\right)\left(x-2\right)
Simplificați toate expresiile formei p-\left(-q\right) la p+q.
-3x^{2}+5x+2=-3\times \frac{-3x-1}{-3}\left(x-2\right)
Adunați \frac{1}{3} cu x găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
-3x^{2}+5x+2=\left(-3x-1\right)\left(x-2\right)
Simplificați cu 3, cel mai mare factor comun din -3 și 3.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}