Rezolvați pentru x
x=-9
x=0
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-270x-30x^{2}=0
Scădeți 30x^{2} din ambele părți.
x\left(-270-30x\right)=0
Scoateți factorul comun x.
x=0 x=-9
Pentru a găsi soluții de ecuații, rezolvați x=0 și -270-30x=0.
-270x-30x^{2}=0
Scădeți 30x^{2} din ambele părți.
-30x^{2}-270x=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-270\right)±\sqrt{\left(-270\right)^{2}}}{2\left(-30\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -30, b cu -270 și c cu 0 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-270\right)±270}{2\left(-30\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru \left(-270\right)^{2}.
x=\frac{270±270}{2\left(-30\right)}
Opusul lui -270 este 270.
x=\frac{270±270}{-60}
Înmulțiți 2 cu -30.
x=\frac{540}{-60}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{270±270}{-60} atunci când ± este plus. Adunați 270 cu 270.
x=-9
Împărțiți 540 la -60.
x=\frac{0}{-60}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{270±270}{-60} atunci când ± este minus. Scădeți 270 din 270.
x=0
Împărțiți 0 la -60.
x=-9 x=0
Ecuația este rezolvată acum.
-270x-30x^{2}=0
Scădeți 30x^{2} din ambele părți.
-30x^{2}-270x=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-30x^{2}-270x}{-30}=\frac{0}{-30}
Se împart ambele părți la -30.
x^{2}+\left(-\frac{270}{-30}\right)x=\frac{0}{-30}
Împărțirea la -30 anulează înmulțirea cu -30.
x^{2}+9x=\frac{0}{-30}
Împărțiți -270 la -30.
x^{2}+9x=0
Împărțiți 0 la -30.
x^{2}+9x+\left(\frac{9}{2}\right)^{2}=\left(\frac{9}{2}\right)^{2}
Împărțiți 9, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{9}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{9}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+9x+\frac{81}{4}=\frac{81}{4}
Ridicați \frac{9}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
\left(x+\frac{9}{2}\right)^{2}=\frac{81}{4}
Factor x^{2}+9x+\frac{81}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{9}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{81}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{9}{2}=\frac{9}{2} x+\frac{9}{2}=-\frac{9}{2}
Simplificați.
x=0 x=-9
Scădeți \frac{9}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}