Rezolvați pentru y
y=\frac{\sqrt{19}-3}{2}\approx 0,679449472
y=\frac{-\sqrt{19}-3}{2}\approx -3,679449472
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-2y^{2}-6y+5=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{\left(-6\right)^{2}-4\left(-2\right)\times 5}}{2\left(-2\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -2, b cu -6 și c cu 5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36-4\left(-2\right)\times 5}}{2\left(-2\right)}
Ridicați -6 la pătrat.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+8\times 5}}{2\left(-2\right)}
Înmulțiți -4 cu -2.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+40}}{2\left(-2\right)}
Înmulțiți 8 cu 5.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{76}}{2\left(-2\right)}
Adunați 36 cu 40.
y=\frac{-\left(-6\right)±2\sqrt{19}}{2\left(-2\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 76.
y=\frac{6±2\sqrt{19}}{2\left(-2\right)}
Opusul lui -6 este 6.
y=\frac{6±2\sqrt{19}}{-4}
Înmulțiți 2 cu -2.
y=\frac{2\sqrt{19}+6}{-4}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{6±2\sqrt{19}}{-4} atunci când ± este plus. Adunați 6 cu 2\sqrt{19}.
y=\frac{-\sqrt{19}-3}{2}
Împărțiți 6+2\sqrt{19} la -4.
y=\frac{6-2\sqrt{19}}{-4}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{6±2\sqrt{19}}{-4} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{19} din 6.
y=\frac{\sqrt{19}-3}{2}
Împărțiți 6-2\sqrt{19} la -4.
y=\frac{-\sqrt{19}-3}{2} y=\frac{\sqrt{19}-3}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
-2y^{2}-6y+5=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-2y^{2}-6y+5-5=-5
Scădeți 5 din ambele părți ale ecuației.
-2y^{2}-6y=-5
Scăderea 5 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-2y^{2}-6y}{-2}=-\frac{5}{-2}
Se împart ambele părți la -2.
y^{2}+\left(-\frac{6}{-2}\right)y=-\frac{5}{-2}
Împărțirea la -2 anulează înmulțirea cu -2.
y^{2}+3y=-\frac{5}{-2}
Împărțiți -6 la -2.
y^{2}+3y=\frac{5}{2}
Împărțiți -5 la -2.
y^{2}+3y+\left(\frac{3}{2}\right)^{2}=\frac{5}{2}+\left(\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți 3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
y^{2}+3y+\frac{9}{4}=\frac{5}{2}+\frac{9}{4}
Ridicați \frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
y^{2}+3y+\frac{9}{4}=\frac{19}{4}
Adunați \frac{5}{2} cu \frac{9}{4} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(y+\frac{3}{2}\right)^{2}=\frac{19}{4}
Factor y^{2}+3y+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(y+\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{19}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
y+\frac{3}{2}=\frac{\sqrt{19}}{2} y+\frac{3}{2}=-\frac{\sqrt{19}}{2}
Simplificați.
y=\frac{\sqrt{19}-3}{2} y=\frac{-\sqrt{19}-3}{2}
Scădeți \frac{3}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}