Rezolvați pentru a
a = \frac{\sqrt{7} + 1}{2} \approx 1,822875656
a=\frac{1-\sqrt{7}}{2}\approx -0,822875656
Partajați
Copiat în clipboard
-2a^{2}-2a-3+4a^{2}=0
Adăugați 4a^{2} la ambele părți.
2a^{2}-2a-3=0
Combinați -2a^{2} cu 4a^{2} pentru a obține 2a^{2}.
a=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\times 2\left(-3\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu -2 și c cu -3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
a=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-4\times 2\left(-3\right)}}{2\times 2}
Ridicați -2 la pătrat.
a=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-8\left(-3\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
a=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4+24}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -3.
a=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{28}}{2\times 2}
Adunați 4 cu 24.
a=\frac{-\left(-2\right)±2\sqrt{7}}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 28.
a=\frac{2±2\sqrt{7}}{2\times 2}
Opusul lui -2 este 2.
a=\frac{2±2\sqrt{7}}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
a=\frac{2\sqrt{7}+2}{4}
Acum rezolvați ecuația a=\frac{2±2\sqrt{7}}{4} atunci când ± este plus. Adunați 2 cu 2\sqrt{7}.
a=\frac{\sqrt{7}+1}{2}
Împărțiți 2+2\sqrt{7} la 4.
a=\frac{2-2\sqrt{7}}{4}
Acum rezolvați ecuația a=\frac{2±2\sqrt{7}}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{7} din 2.
a=\frac{1-\sqrt{7}}{2}
Împărțiți 2-2\sqrt{7} la 4.
a=\frac{\sqrt{7}+1}{2} a=\frac{1-\sqrt{7}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
-2a^{2}-2a-3+4a^{2}=0
Adăugați 4a^{2} la ambele părți.
2a^{2}-2a-3=0
Combinați -2a^{2} cu 4a^{2} pentru a obține 2a^{2}.
2a^{2}-2a=3
Adăugați 3 la ambele părți. Orice număr plus zero este egal cu el însuși.
\frac{2a^{2}-2a}{2}=\frac{3}{2}
Se împart ambele părți la 2.
a^{2}+\left(-\frac{2}{2}\right)a=\frac{3}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
a^{2}-a=\frac{3}{2}
Împărțiți -2 la 2.
a^{2}-a+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{3}{2}+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți -1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
a^{2}-a+\frac{1}{4}=\frac{3}{2}+\frac{1}{4}
Ridicați -\frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
a^{2}-a+\frac{1}{4}=\frac{7}{4}
Adunați \frac{3}{2} cu \frac{1}{4} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(a-\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{7}{4}
Factor a^{2}-a+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(a-\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{7}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
a-\frac{1}{2}=\frac{\sqrt{7}}{2} a-\frac{1}{2}=-\frac{\sqrt{7}}{2}
Simplificați.
a=\frac{\sqrt{7}+1}{2} a=\frac{1-\sqrt{7}}{2}
Adunați \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}