Rezolvați pentru x
x=\sqrt{3}+1\approx 2,732050808
x=1-\sqrt{3}\approx -0,732050808
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-x^{2}+2x+3=1
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
-x^{2}+2x+3-1=1-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
-x^{2}+2x+3-1=0
Scăderea 1 din el însuși are ca rezultat 0.
-x^{2}+2x+2=0
Scădeți 1 din 3.
x=\frac{-2±\sqrt{2^{2}-4\left(-1\right)\times 2}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu 2 și c cu 2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-2±\sqrt{4-4\left(-1\right)\times 2}}{2\left(-1\right)}
Ridicați 2 la pătrat.
x=\frac{-2±\sqrt{4+4\times 2}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-2±\sqrt{4+8}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu 2.
x=\frac{-2±\sqrt{12}}{2\left(-1\right)}
Adunați 4 cu 8.
x=\frac{-2±2\sqrt{3}}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 12.
x=\frac{-2±2\sqrt{3}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{2\sqrt{3}-2}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{3}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -2 cu 2\sqrt{3}.
x=1-\sqrt{3}
Împărțiți -2+2\sqrt{3} la -2.
x=\frac{-2\sqrt{3}-2}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-2±2\sqrt{3}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{3} din -2.
x=\sqrt{3}+1
Împărțiți -2-2\sqrt{3} la -2.
x=1-\sqrt{3} x=\sqrt{3}+1
Ecuația este rezolvată acum.
-x^{2}+2x+3=1
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-x^{2}+2x+3-3=1-3
Scădeți 3 din ambele părți ale ecuației.
-x^{2}+2x=1-3
Scăderea 3 din el însuși are ca rezultat 0.
-x^{2}+2x=-2
Scădeți 3 din 1.
\frac{-x^{2}+2x}{-1}=-\frac{2}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\frac{2}{-1}x=-\frac{2}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}-2x=-\frac{2}{-1}
Împărțiți 2 la -1.
x^{2}-2x=2
Împărțiți -2 la -1.
x^{2}-2x+1=2+1
Împărțiți -2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -1. Apoi, adunați pătratul lui -1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-2x+1=3
Adunați 2 cu 1.
\left(x-1\right)^{2}=3
Factor x^{2}-2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-1\right)^{2}}=\sqrt{3}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-1=\sqrt{3} x-1=-\sqrt{3}
Simplificați.
x=\sqrt{3}+1 x=1-\sqrt{3}
Adunați 1 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}