Rezolvați pentru t
t=3
t = \frac{3}{2} = 1\frac{1}{2} = 1,5
Partajați
Copiat în clipboard
-\frac{2}{3}t^{2}+3t=3
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
-\frac{2}{3}t^{2}+3t-3=3-3
Scădeți 3 din ambele părți ale ecuației.
-\frac{2}{3}t^{2}+3t-3=0
Scăderea 3 din el însuși are ca rezultat 0.
t=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\left(-\frac{2}{3}\right)\left(-3\right)}}{2\left(-\frac{2}{3}\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -\frac{2}{3}, b cu 3 și c cu -3 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
t=\frac{-3±\sqrt{9-4\left(-\frac{2}{3}\right)\left(-3\right)}}{2\left(-\frac{2}{3}\right)}
Ridicați 3 la pătrat.
t=\frac{-3±\sqrt{9+\frac{8}{3}\left(-3\right)}}{2\left(-\frac{2}{3}\right)}
Înmulțiți -4 cu -\frac{2}{3}.
t=\frac{-3±\sqrt{9-8}}{2\left(-\frac{2}{3}\right)}
Înmulțiți \frac{8}{3} cu -3.
t=\frac{-3±\sqrt{1}}{2\left(-\frac{2}{3}\right)}
Adunați 9 cu -8.
t=\frac{-3±1}{2\left(-\frac{2}{3}\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 1.
t=\frac{-3±1}{-\frac{4}{3}}
Înmulțiți 2 cu -\frac{2}{3}.
t=-\frac{2}{-\frac{4}{3}}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-3±1}{-\frac{4}{3}} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu 1.
t=\frac{3}{2}
Împărțiți -2 la -\frac{4}{3} înmulțind pe -2 cu reciproca lui -\frac{4}{3}.
t=-\frac{4}{-\frac{4}{3}}
Acum rezolvați ecuația t=\frac{-3±1}{-\frac{4}{3}} atunci când ± este minus. Scădeți 1 din -3.
t=3
Împărțiți -4 la -\frac{4}{3} înmulțind pe -4 cu reciproca lui -\frac{4}{3}.
t=\frac{3}{2} t=3
Ecuația este rezolvată acum.
-\frac{2}{3}t^{2}+3t=3
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-\frac{2}{3}t^{2}+3t}{-\frac{2}{3}}=\frac{3}{-\frac{2}{3}}
Împărțiți ambele părți ale ecuației la -\frac{2}{3}, ceea ce este același lucru cu înmulțirea ambelor părți cu reciproca fracției.
t^{2}+\frac{3}{-\frac{2}{3}}t=\frac{3}{-\frac{2}{3}}
Împărțirea la -\frac{2}{3} anulează înmulțirea cu -\frac{2}{3}.
t^{2}-\frac{9}{2}t=\frac{3}{-\frac{2}{3}}
Împărțiți 3 la -\frac{2}{3} înmulțind pe 3 cu reciproca lui -\frac{2}{3}.
t^{2}-\frac{9}{2}t=-\frac{9}{2}
Împărțiți 3 la -\frac{2}{3} înmulțind pe 3 cu reciproca lui -\frac{2}{3}.
t^{2}-\frac{9}{2}t+\left(-\frac{9}{4}\right)^{2}=-\frac{9}{2}+\left(-\frac{9}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{9}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{9}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{9}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
t^{2}-\frac{9}{2}t+\frac{81}{16}=-\frac{9}{2}+\frac{81}{16}
Ridicați -\frac{9}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
t^{2}-\frac{9}{2}t+\frac{81}{16}=\frac{9}{16}
Adunați -\frac{9}{2} cu \frac{81}{16} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(t-\frac{9}{4}\right)^{2}=\frac{9}{16}
Factor t^{2}-\frac{9}{2}t+\frac{81}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(t-\frac{9}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{9}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
t-\frac{9}{4}=\frac{3}{4} t-\frac{9}{4}=-\frac{3}{4}
Simplificați.
t=3 t=\frac{3}{2}
Adunați \frac{9}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}