Rezolvați pentru x
x=-4
x=2
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-\frac{1}{2}x^{2}-x+4=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\left(-\frac{1}{2}\right)\times 4}}{2\left(-\frac{1}{2}\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -\frac{1}{2}, b cu -1 și c cu 4 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+2\times 4}}{2\left(-\frac{1}{2}\right)}
Înmulțiți -4 cu -\frac{1}{2}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+8}}{2\left(-\frac{1}{2}\right)}
Înmulțiți 2 cu 4.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{9}}{2\left(-\frac{1}{2}\right)}
Adunați 1 cu 8.
x=\frac{-\left(-1\right)±3}{2\left(-\frac{1}{2}\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 9.
x=\frac{1±3}{2\left(-\frac{1}{2}\right)}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{1±3}{-1}
Înmulțiți 2 cu -\frac{1}{2}.
x=\frac{4}{-1}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±3}{-1} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu 3.
x=-4
Împărțiți 4 la -1.
x=-\frac{2}{-1}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±3}{-1} atunci când ± este minus. Scădeți 3 din 1.
x=2
Împărțiți -2 la -1.
x=-4 x=2
Ecuația este rezolvată acum.
-\frac{1}{2}x^{2}-x+4=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-\frac{1}{2}x^{2}-x+4-4=-4
Scădeți 4 din ambele părți ale ecuației.
-\frac{1}{2}x^{2}-x=-4
Scăderea 4 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-\frac{1}{2}x^{2}-x}{-\frac{1}{2}}=-\frac{4}{-\frac{1}{2}}
Se înmulțesc ambele părți cu -2.
x^{2}+\left(-\frac{1}{-\frac{1}{2}}\right)x=-\frac{4}{-\frac{1}{2}}
Împărțirea la -\frac{1}{2} anulează înmulțirea cu -\frac{1}{2}.
x^{2}+2x=-\frac{4}{-\frac{1}{2}}
Împărțiți -1 la -\frac{1}{2} înmulțind pe -1 cu reciproca lui -\frac{1}{2}.
x^{2}+2x=8
Împărțiți -4 la -\frac{1}{2} înmulțind pe -4 cu reciproca lui -\frac{1}{2}.
x^{2}+2x+1^{2}=8+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+2x+1=8+1
Ridicați 1 la pătrat.
x^{2}+2x+1=9
Adunați 8 cu 1.
\left(x+1\right)^{2}=9
Factor x^{2}+2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+1\right)^{2}}=\sqrt{9}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+1=3 x+1=-3
Simplificați.
x=2 x=-4
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}