Rezolvați pentru x
x = -\frac{3}{2} = -1\frac{1}{2} = -1,5
x=2
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2x^{2}-x-3=3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2x-3 cu x+1 și a combina termenii similari.
2x^{2}-x-3-3=0
Scădeți 3 din ambele părți.
2x^{2}-x-6=0
Scădeți 3 din -3 pentru a obține -6.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\times 2\left(-6\right)}}{2\times 2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 2, b cu -1 și c cu -6 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-8\left(-6\right)}}{2\times 2}
Înmulțiți -4 cu 2.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+48}}{2\times 2}
Înmulțiți -8 cu -6.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{49}}{2\times 2}
Adunați 1 cu 48.
x=\frac{-\left(-1\right)±7}{2\times 2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 49.
x=\frac{1±7}{2\times 2}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{1±7}{4}
Înmulțiți 2 cu 2.
x=\frac{8}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±7}{4} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu 7.
x=2
Împărțiți 8 la 4.
x=-\frac{6}{4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±7}{4} atunci când ± este minus. Scădeți 7 din 1.
x=-\frac{3}{2}
Reduceți fracția \frac{-6}{4} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
x=2 x=-\frac{3}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
2x^{2}-x-3=3
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți 2x-3 cu x+1 și a combina termenii similari.
2x^{2}-x=3+3
Adăugați 3 la ambele părți.
2x^{2}-x=6
Adunați 3 și 3 pentru a obține 6.
\frac{2x^{2}-x}{2}=\frac{6}{2}
Se împart ambele părți la 2.
x^{2}-\frac{1}{2}x=\frac{6}{2}
Împărțirea la 2 anulează înmulțirea cu 2.
x^{2}-\frac{1}{2}x=3
Împărțiți 6 la 2.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}=3+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=3+\frac{1}{16}
Ridicați -\frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=\frac{49}{16}
Adunați 3 cu \frac{1}{16}.
\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}=\frac{49}{16}
Factor x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{49}{16}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{4}=\frac{7}{4} x-\frac{1}{4}=-\frac{7}{4}
Simplificați.
x=2 x=-\frac{3}{2}
Adunați \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}