(- { y }^{ 2 } +3y+5=0)
Rezolvați pentru y
y = \frac{\sqrt{29} + 3}{2} \approx 4,192582404
y=\frac{3-\sqrt{29}}{2}\approx -1,192582404
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-y^{2}+3y+5=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
y=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\left(-1\right)\times 5}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu 3 și c cu 5 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
y=\frac{-3±\sqrt{9-4\left(-1\right)\times 5}}{2\left(-1\right)}
Ridicați 3 la pătrat.
y=\frac{-3±\sqrt{9+4\times 5}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
y=\frac{-3±\sqrt{9+20}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu 5.
y=\frac{-3±\sqrt{29}}{2\left(-1\right)}
Adunați 9 cu 20.
y=\frac{-3±\sqrt{29}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
y=\frac{\sqrt{29}-3}{-2}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{-3±\sqrt{29}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu \sqrt{29}.
y=\frac{3-\sqrt{29}}{2}
Împărțiți -3+\sqrt{29} la -2.
y=\frac{-\sqrt{29}-3}{-2}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{-3±\sqrt{29}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{29} din -3.
y=\frac{\sqrt{29}+3}{2}
Împărțiți -3-\sqrt{29} la -2.
y=\frac{3-\sqrt{29}}{2} y=\frac{\sqrt{29}+3}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
-y^{2}+3y+5=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
-y^{2}+3y+5-5=-5
Scădeți 5 din ambele părți ale ecuației.
-y^{2}+3y=-5
Scăderea 5 din el însuși are ca rezultat 0.
\frac{-y^{2}+3y}{-1}=-\frac{5}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
y^{2}+\frac{3}{-1}y=-\frac{5}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
y^{2}-3y=-\frac{5}{-1}
Împărțiți 3 la -1.
y^{2}-3y=5
Împărțiți -5 la -1.
y^{2}-3y+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}=5+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți -3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
y^{2}-3y+\frac{9}{4}=5+\frac{9}{4}
Ridicați -\frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
y^{2}-3y+\frac{9}{4}=\frac{29}{4}
Adunați 5 cu \frac{9}{4}.
\left(y-\frac{3}{2}\right)^{2}=\frac{29}{4}
Factor y^{2}-3y+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(y-\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{29}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
y-\frac{3}{2}=\frac{\sqrt{29}}{2} y-\frac{3}{2}=-\frac{\sqrt{29}}{2}
Simplificați.
y=\frac{\sqrt{29}+3}{2} y=\frac{3-\sqrt{29}}{2}
Adunați \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}