Evaluați
15n^{2}-3n-1
Descompunere în factori
15\left(n-\left(-\frac{\sqrt{69}}{30}+\frac{1}{10}\right)\right)\left(n-\left(\frac{\sqrt{69}}{30}+\frac{1}{10}\right)\right)
Partajați
Copiat în clipboard
15n^{2}+2n-8-5n+7
Combinați 11n^{2} cu 4n^{2} pentru a obține 15n^{2}.
15n^{2}-3n-8+7
Combinați 2n cu -5n pentru a obține -3n.
15n^{2}-3n-1
Adunați -8 și 7 pentru a obține -1.
factor(15n^{2}+2n-8-5n+7)
Combinați 11n^{2} cu 4n^{2} pentru a obține 15n^{2}.
factor(15n^{2}-3n-8+7)
Combinați 2n cu -5n pentru a obține -3n.
factor(15n^{2}-3n-1)
Adunați -8 și 7 pentru a obține -1.
15n^{2}-3n-1=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
n=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4\times 15\left(-1\right)}}{2\times 15}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
n=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4\times 15\left(-1\right)}}{2\times 15}
Ridicați -3 la pătrat.
n=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-60\left(-1\right)}}{2\times 15}
Înmulțiți -4 cu 15.
n=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+60}}{2\times 15}
Înmulțiți -60 cu -1.
n=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{69}}{2\times 15}
Adunați 9 cu 60.
n=\frac{3±\sqrt{69}}{2\times 15}
Opusul lui -3 este 3.
n=\frac{3±\sqrt{69}}{30}
Înmulțiți 2 cu 15.
n=\frac{\sqrt{69}+3}{30}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{3±\sqrt{69}}{30} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu \sqrt{69}.
n=\frac{\sqrt{69}}{30}+\frac{1}{10}
Împărțiți 3+\sqrt{69} la 30.
n=\frac{3-\sqrt{69}}{30}
Acum rezolvați ecuația n=\frac{3±\sqrt{69}}{30} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{69} din 3.
n=-\frac{\sqrt{69}}{30}+\frac{1}{10}
Împărțiți 3-\sqrt{69} la 30.
15n^{2}-3n-1=15\left(n-\left(\frac{\sqrt{69}}{30}+\frac{1}{10}\right)\right)\left(n-\left(-\frac{\sqrt{69}}{30}+\frac{1}{10}\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu \frac{1}{10}+\frac{\sqrt{69}}{30} și x_{2} cu \frac{1}{10}-\frac{\sqrt{69}}{30}.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}