Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\frac{\sqrt{295}i}{20}+\frac{1}{4}\approx 0,25+0,858778202i
x=-\frac{\sqrt{295}i}{20}+\frac{1}{4}\approx 0,25-0,858778202i
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2}{7}\left(1-\frac{1}{5}\right)}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți \frac{1}{2}-x cu x.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2}{7}\left(\frac{5}{5}-\frac{1}{5}\right)}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Efectuați conversia 1 la fracția \frac{5}{5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2}{7}\times \frac{5-1}{5}}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Deoarece \frac{5}{5} și \frac{1}{5} au același numitor comun, scădeți-le scăzând numărătorii lor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2}{7}\times \frac{4}{5}}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Scădeți 1 din 5 pentru a obține 4.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2\times 4}{7\times 5}}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Înmulțiți \frac{2}{7} cu \frac{4}{5} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Faceți înmulțiri în fracția \frac{2\times 4}{7\times 5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{5}{5}-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Efectuați conversia 1 la fracția \frac{5}{5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{5-3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Deoarece \frac{5}{5} și \frac{3}{5} au același numitor comun, scădeți-le scăzând numărătorii lor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{2}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Scădeți 3 din 5 pentru a obține 2.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{2}{5}}{\frac{5}{5}+\frac{2}{5}}}
Efectuați conversia 1 la fracția \frac{5}{5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{2}{5}}{\frac{5+2}{5}}}
Deoarece \frac{5}{5} și \frac{2}{5} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{2}{5}}{\frac{7}{5}}}
Adunați 5 și 2 pentru a obține 7.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{2}{5}\times \frac{5}{7}}
Împărțiți \frac{2}{5} la \frac{7}{5} înmulțind pe \frac{2}{5} cu reciproca lui \frac{7}{5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{2\times 5}{5\times 7}}
Înmulțiți \frac{2}{5} cu \frac{5}{7} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{2}{7}}
Reduceți prin eliminare 5 atât în numărător, cât și în numitor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{8}{35}\times \frac{7}{2}
Împărțiți \frac{8}{35} la \frac{2}{7} înmulțind pe \frac{8}{35} cu reciproca lui \frac{2}{7}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{8\times 7}{35\times 2}
Înmulțiți \frac{8}{35} cu \frac{7}{2} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{56}{70}
Faceți înmulțiri în fracția \frac{8\times 7}{35\times 2}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{4}{5}
Reduceți fracția \frac{56}{70} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 14.
\frac{1}{2}x-x^{2}-\frac{4}{5}=0
Scădeți \frac{4}{5} din ambele părți.
-x^{2}+\frac{1}{2}x-\frac{4}{5}=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{\left(\frac{1}{2}\right)^{2}-4\left(-1\right)\left(-\frac{4}{5}\right)}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu \frac{1}{2} și c cu -\frac{4}{5} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{\frac{1}{4}-4\left(-1\right)\left(-\frac{4}{5}\right)}}{2\left(-1\right)}
Ridicați \frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{\frac{1}{4}+4\left(-\frac{4}{5}\right)}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{\frac{1}{4}-\frac{16}{5}}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu -\frac{4}{5}.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\sqrt{-\frac{59}{20}}}{2\left(-1\right)}
Adunați \frac{1}{4} cu -\frac{16}{5} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\frac{\sqrt{295}i}{10}}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru -\frac{59}{20}.
x=\frac{-\frac{1}{2}±\frac{\sqrt{295}i}{10}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{\frac{\sqrt{295}i}{10}-\frac{1}{2}}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-\frac{1}{2}±\frac{\sqrt{295}i}{10}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -\frac{1}{2} cu \frac{i\sqrt{295}}{10}.
x=-\frac{\sqrt{295}i}{20}+\frac{1}{4}
Împărțiți -\frac{1}{2}+\frac{i\sqrt{295}}{10} la -2.
x=\frac{-\frac{\sqrt{295}i}{10}-\frac{1}{2}}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-\frac{1}{2}±\frac{\sqrt{295}i}{10}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{i\sqrt{295}}{10} din -\frac{1}{2}.
x=\frac{\sqrt{295}i}{20}+\frac{1}{4}
Împărțiți -\frac{1}{2}-\frac{i\sqrt{295}}{10} la -2.
x=-\frac{\sqrt{295}i}{20}+\frac{1}{4} x=\frac{\sqrt{295}i}{20}+\frac{1}{4}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2}{7}\left(1-\frac{1}{5}\right)}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți \frac{1}{2}-x cu x.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2}{7}\left(\frac{5}{5}-\frac{1}{5}\right)}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Efectuați conversia 1 la fracția \frac{5}{5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2}{7}\times \frac{5-1}{5}}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Deoarece \frac{5}{5} și \frac{1}{5} au același numitor comun, scădeți-le scăzând numărătorii lor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2}{7}\times \frac{4}{5}}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Scădeți 1 din 5 pentru a obține 4.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{2\times 4}{7\times 5}}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Înmulțiți \frac{2}{7} cu \frac{4}{5} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{1-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Faceți înmulțiri în fracția \frac{2\times 4}{7\times 5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{5}{5}-\frac{3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Efectuați conversia 1 la fracția \frac{5}{5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{5-3}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Deoarece \frac{5}{5} și \frac{3}{5} au același numitor comun, scădeți-le scăzând numărătorii lor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{2}{5}}{1+\frac{2}{5}}}
Scădeți 3 din 5 pentru a obține 2.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{2}{5}}{\frac{5}{5}+\frac{2}{5}}}
Efectuați conversia 1 la fracția \frac{5}{5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{2}{5}}{\frac{5+2}{5}}}
Deoarece \frac{5}{5} și \frac{2}{5} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{\frac{2}{5}}{\frac{7}{5}}}
Adunați 5 și 2 pentru a obține 7.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{2}{5}\times \frac{5}{7}}
Împărțiți \frac{2}{5} la \frac{7}{5} înmulțind pe \frac{2}{5} cu reciproca lui \frac{7}{5}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{2\times 5}{5\times 7}}
Înmulțiți \frac{2}{5} cu \frac{5}{7} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{\frac{8}{35}}{\frac{2}{7}}
Reduceți prin eliminare 5 atât în numărător, cât și în numitor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{8}{35}\times \frac{7}{2}
Împărțiți \frac{8}{35} la \frac{2}{7} înmulțind pe \frac{8}{35} cu reciproca lui \frac{2}{7}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{8\times 7}{35\times 2}
Înmulțiți \frac{8}{35} cu \frac{7}{2} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{56}{70}
Faceți înmulțiri în fracția \frac{8\times 7}{35\times 2}.
\frac{1}{2}x-x^{2}=\frac{4}{5}
Reduceți fracția \frac{56}{70} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 14.
-x^{2}+\frac{1}{2}x=\frac{4}{5}
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-x^{2}+\frac{1}{2}x}{-1}=\frac{\frac{4}{5}}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\frac{\frac{1}{2}}{-1}x=\frac{\frac{4}{5}}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}-\frac{1}{2}x=\frac{\frac{4}{5}}{-1}
Împărțiți \frac{1}{2} la -1.
x^{2}-\frac{1}{2}x=-\frac{4}{5}
Împărțiți \frac{4}{5} la -1.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}=-\frac{4}{5}+\left(-\frac{1}{4}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{2}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{4}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=-\frac{4}{5}+\frac{1}{16}
Ridicați -\frac{1}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}=-\frac{59}{80}
Adunați -\frac{4}{5} cu \frac{1}{16} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}=-\frac{59}{80}
Factor x^{2}-\frac{1}{2}x+\frac{1}{16}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{4}\right)^{2}}=\sqrt{-\frac{59}{80}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{4}=\frac{\sqrt{295}i}{20} x-\frac{1}{4}=-\frac{\sqrt{295}i}{20}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{295}i}{20}+\frac{1}{4} x=-\frac{\sqrt{295}i}{20}+\frac{1}{4}
Adunați \frac{1}{4} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}