Descompunere în factori
\left(x-\left(3-\sqrt{39}\right)\right)\left(x-\left(\sqrt{39}+3\right)\right)
Evaluați
x^{2}-6x-30
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x^{2}-6x-30=0
Polinomul de gradul doi se poate descompune în factori folosind transformarea ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right), unde x_{1} și x_{2} sunt soluțiile ecuației de gradul doi ax^{2}+bx+c=0.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{\left(-6\right)^{2}-4\left(-30\right)}}{2}
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36-4\left(-30\right)}}{2}
Ridicați -6 la pătrat.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+120}}{2}
Înmulțiți -4 cu -30.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{156}}{2}
Adunați 36 cu 120.
x=\frac{-\left(-6\right)±2\sqrt{39}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 156.
x=\frac{6±2\sqrt{39}}{2}
Opusul lui -6 este 6.
x=\frac{2\sqrt{39}+6}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{6±2\sqrt{39}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 6 cu 2\sqrt{39}.
x=\sqrt{39}+3
Împărțiți 6+2\sqrt{39} la 2.
x=\frac{6-2\sqrt{39}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{6±2\sqrt{39}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{39} din 6.
x=3-\sqrt{39}
Împărțiți 6-2\sqrt{39} la 2.
x^{2}-6x-30=\left(x-\left(\sqrt{39}+3\right)\right)\left(x-\left(3-\sqrt{39}\right)\right)
Descompuneți în factori expresia inițială utilizând ax^{2}+bx+c=a\left(x-x_{1}\right)\left(x-x_{2}\right). Înlocuiți x_{1} cu 3+\sqrt{39} și x_{2} cu 3-\sqrt{39}.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}