Rezolvați pentru x
x=-\frac{1}{2}=-0,5
x=\frac{3}{5}=0,6
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x^{2}-\frac{1}{10}x-\frac{3}{10}=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-\frac{1}{10}\right)±\sqrt{\left(-\frac{1}{10}\right)^{2}-4\left(-\frac{3}{10}\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -\frac{1}{10} și c cu -\frac{3}{10} în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-\frac{1}{10}\right)±\sqrt{\frac{1}{100}-4\left(-\frac{3}{10}\right)}}{2}
Ridicați -\frac{1}{10} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\left(-\frac{1}{10}\right)±\sqrt{\frac{1}{100}+\frac{6}{5}}}{2}
Înmulțiți -4 cu -\frac{3}{10}.
x=\frac{-\left(-\frac{1}{10}\right)±\sqrt{\frac{121}{100}}}{2}
Adunați \frac{1}{100} cu \frac{6}{5} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{-\left(-\frac{1}{10}\right)±\frac{11}{10}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{121}{100}.
x=\frac{\frac{1}{10}±\frac{11}{10}}{2}
Opusul lui -\frac{1}{10} este \frac{1}{10}.
x=\frac{\frac{6}{5}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{1}{10}±\frac{11}{10}}{2} atunci când ± este plus. Adunați \frac{1}{10} cu \frac{11}{10} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{3}{5}
Împărțiți \frac{6}{5} la 2.
x=-\frac{1}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{1}{10}±\frac{11}{10}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{11}{10} din \frac{1}{10} găsind un numitor comun și scăzând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
x=\frac{3}{5} x=-\frac{1}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
x^{2}-\frac{1}{10}x-\frac{3}{10}=0
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
x^{2}-\frac{1}{10}x-\frac{3}{10}-\left(-\frac{3}{10}\right)=-\left(-\frac{3}{10}\right)
Adunați \frac{3}{10} la ambele părți ale ecuației.
x^{2}-\frac{1}{10}x=-\left(-\frac{3}{10}\right)
Scăderea -\frac{3}{10} din el însuși are ca rezultat 0.
x^{2}-\frac{1}{10}x=\frac{3}{10}
Scădeți -\frac{3}{10} din 0.
x^{2}-\frac{1}{10}x+\left(-\frac{1}{20}\right)^{2}=\frac{3}{10}+\left(-\frac{1}{20}\right)^{2}
Împărțiți -\frac{1}{10}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{20}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{20} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-\frac{1}{10}x+\frac{1}{400}=\frac{3}{10}+\frac{1}{400}
Ridicați -\frac{1}{20} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}-\frac{1}{10}x+\frac{1}{400}=\frac{121}{400}
Adunați \frac{3}{10} cu \frac{1}{400} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x-\frac{1}{20}\right)^{2}=\frac{121}{400}
Factor x^{2}-\frac{1}{10}x+\frac{1}{400}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-\frac{1}{20}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{121}{400}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-\frac{1}{20}=\frac{11}{20} x-\frac{1}{20}=-\frac{11}{20}
Simplificați.
x=\frac{3}{5} x=-\frac{1}{2}
Adunați \frac{1}{20} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}