Rezolvați pentru p
p = \frac{\sqrt{697} + 3}{2} \approx 14,700378782
p=\frac{3-\sqrt{697}}{2}\approx -11,700378782
Partajați
Copiat în clipboard
p^{2}-3p+3=175
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
p^{2}-3p+3-175=175-175
Scădeți 175 din ambele părți ale ecuației.
p^{2}-3p+3-175=0
Scăderea 175 din el însuși are ca rezultat 0.
p^{2}-3p-172=0
Scădeți 175 din 3.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4\left(-172\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -3 și c cu -172 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4\left(-172\right)}}{2}
Ridicați -3 la pătrat.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+688}}{2}
Înmulțiți -4 cu -172.
p=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{697}}{2}
Adunați 9 cu 688.
p=\frac{3±\sqrt{697}}{2}
Opusul lui -3 este 3.
p=\frac{\sqrt{697}+3}{2}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{3±\sqrt{697}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu \sqrt{697}.
p=\frac{3-\sqrt{697}}{2}
Acum rezolvați ecuația p=\frac{3±\sqrt{697}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{697} din 3.
p=\frac{\sqrt{697}+3}{2} p=\frac{3-\sqrt{697}}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
p^{2}-3p+3=175
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
p^{2}-3p+3-3=175-3
Scădeți 3 din ambele părți ale ecuației.
p^{2}-3p=175-3
Scăderea 3 din el însuși are ca rezultat 0.
p^{2}-3p=172
Scădeți 3 din 175.
p^{2}-3p+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}=172+\left(-\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți -3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
p^{2}-3p+\frac{9}{4}=172+\frac{9}{4}
Ridicați -\frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
p^{2}-3p+\frac{9}{4}=\frac{697}{4}
Adunați 172 cu \frac{9}{4}.
\left(p-\frac{3}{2}\right)^{2}=\frac{697}{4}
Factor p^{2}-3p+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(p-\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{697}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
p-\frac{3}{2}=\frac{\sqrt{697}}{2} p-\frac{3}{2}=-\frac{\sqrt{697}}{2}
Simplificați.
p=\frac{\sqrt{697}+3}{2} p=\frac{3-\sqrt{697}}{2}
Adunați \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}