Rezolvați pentru x
x=40
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(\frac{1}{4}\right)^{2}x^{2}+\left(\frac{80}{4}-\frac{1}{4}x\right)^{2}=200
Extindeți \left(\frac{1}{4}x\right)^{2}.
\frac{1}{16}x^{2}+\left(\frac{80}{4}-\frac{1}{4}x\right)^{2}=200
Calculați \frac{1}{4} la puterea 2 și obțineți \frac{1}{16}.
\frac{1}{16}x^{2}+\left(20-\frac{1}{4}x\right)^{2}=200
Împărțiți 80 la 4 pentru a obține 20.
\frac{1}{16}x^{2}+400-10x+\frac{1}{16}x^{2}=200
Utilizați binomul lui Newton \left(a-b\right)^{2}=a^{2}-2ab+b^{2} pentru a extinde \left(20-\frac{1}{4}x\right)^{2}.
\frac{1}{8}x^{2}+400-10x=200
Combinați \frac{1}{16}x^{2} cu \frac{1}{16}x^{2} pentru a obține \frac{1}{8}x^{2}.
\frac{1}{8}x^{2}+400-10x-200=0
Scădeți 200 din ambele părți.
\frac{1}{8}x^{2}+200-10x=0
Scădeți 200 din 400 pentru a obține 200.
\frac{1}{8}x^{2}-10x+200=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{\left(-10\right)^{2}-4\times \frac{1}{8}\times 200}}{2\times \frac{1}{8}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{1}{8}, b cu -10 și c cu 200 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{100-4\times \frac{1}{8}\times 200}}{2\times \frac{1}{8}}
Ridicați -10 la pătrat.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{100-\frac{1}{2}\times 200}}{2\times \frac{1}{8}}
Înmulțiți -4 cu \frac{1}{8}.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{100-100}}{2\times \frac{1}{8}}
Înmulțiți -\frac{1}{2} cu 200.
x=\frac{-\left(-10\right)±\sqrt{0}}{2\times \frac{1}{8}}
Adunați 100 cu -100.
x=-\frac{-10}{2\times \frac{1}{8}}
Aflați rădăcina pătrată pentru 0.
x=\frac{10}{2\times \frac{1}{8}}
Opusul lui -10 este 10.
x=\frac{10}{\frac{1}{4}}
Înmulțiți 2 cu \frac{1}{8}.
x=40
Împărțiți 10 la \frac{1}{4} înmulțind pe 10 cu reciproca lui \frac{1}{4}.
\left(\frac{1}{4}\right)^{2}x^{2}+\left(\frac{80}{4}-\frac{1}{4}x\right)^{2}=200
Extindeți \left(\frac{1}{4}x\right)^{2}.
\frac{1}{16}x^{2}+\left(\frac{80}{4}-\frac{1}{4}x\right)^{2}=200
Calculați \frac{1}{4} la puterea 2 și obțineți \frac{1}{16}.
\frac{1}{16}x^{2}+\left(20-\frac{1}{4}x\right)^{2}=200
Împărțiți 80 la 4 pentru a obține 20.
\frac{1}{16}x^{2}+400-10x+\frac{1}{16}x^{2}=200
Utilizați binomul lui Newton \left(a-b\right)^{2}=a^{2}-2ab+b^{2} pentru a extinde \left(20-\frac{1}{4}x\right)^{2}.
\frac{1}{8}x^{2}+400-10x=200
Combinați \frac{1}{16}x^{2} cu \frac{1}{16}x^{2} pentru a obține \frac{1}{8}x^{2}.
\frac{1}{8}x^{2}-10x=200-400
Scădeți 400 din ambele părți.
\frac{1}{8}x^{2}-10x=-200
Scădeți 400 din 200 pentru a obține -200.
\frac{\frac{1}{8}x^{2}-10x}{\frac{1}{8}}=-\frac{200}{\frac{1}{8}}
Se înmulțesc ambele părți cu 8.
x^{2}+\left(-\frac{10}{\frac{1}{8}}\right)x=-\frac{200}{\frac{1}{8}}
Împărțirea la \frac{1}{8} anulează înmulțirea cu \frac{1}{8}.
x^{2}-80x=-\frac{200}{\frac{1}{8}}
Împărțiți -10 la \frac{1}{8} înmulțind pe -10 cu reciproca lui \frac{1}{8}.
x^{2}-80x=-1600
Împărțiți -200 la \frac{1}{8} înmulțind pe -200 cu reciproca lui \frac{1}{8}.
x^{2}-80x+\left(-40\right)^{2}=-1600+\left(-40\right)^{2}
Împărțiți -80, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -40. Apoi, adunați pătratul lui -40 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-80x+1600=-1600+1600
Ridicați -40 la pătrat.
x^{2}-80x+1600=0
Adunați -1600 cu 1600.
\left(x-40\right)^{2}=0
Factor x^{2}-80x+1600. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-40\right)^{2}}=\sqrt{0}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-40=0 x-40=0
Simplificați.
x=40 x=40
Adunați 40 la ambele părți ale ecuației.
x=40
Ecuația este rezolvată acum. Soluțiile sunt la fel.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}