Rezolvați pentru x
x=\frac{\sqrt{5}-7}{2}\approx -2,381966011
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(\sqrt{x+5}\right)^{2}=\left(x+4\right)^{2}
Ridicați la pătrat ambele părți ale ecuației.
x+5=\left(x+4\right)^{2}
Calculați \sqrt{x+5} la puterea 2 și obțineți x+5.
x+5=x^{2}+8x+16
Utilizați binomul lui Newton \left(a+b\right)^{2}=a^{2}+2ab+b^{2} pentru a extinde \left(x+4\right)^{2}.
x+5-x^{2}=8x+16
Scădeți x^{2} din ambele părți.
x+5-x^{2}-8x=16
Scădeți 8x din ambele părți.
-7x+5-x^{2}=16
Combinați x cu -8x pentru a obține -7x.
-7x+5-x^{2}-16=0
Scădeți 16 din ambele părți.
-7x-11-x^{2}=0
Scădeți 16 din 5 pentru a obține -11.
-x^{2}-7x-11=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{\left(-7\right)^{2}-4\left(-1\right)\left(-11\right)}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu -7 și c cu -11 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{49-4\left(-1\right)\left(-11\right)}}{2\left(-1\right)}
Ridicați -7 la pătrat.
x=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{49+4\left(-11\right)}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{49-44}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu -11.
x=\frac{-\left(-7\right)±\sqrt{5}}{2\left(-1\right)}
Adunați 49 cu -44.
x=\frac{7±\sqrt{5}}{2\left(-1\right)}
Opusul lui -7 este 7.
x=\frac{7±\sqrt{5}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{\sqrt{5}+7}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{7±\sqrt{5}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați 7 cu \sqrt{5}.
x=\frac{-\sqrt{5}-7}{2}
Împărțiți 7+\sqrt{5} la -2.
x=\frac{7-\sqrt{5}}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{7±\sqrt{5}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{5} din 7.
x=\frac{\sqrt{5}-7}{2}
Împărțiți 7-\sqrt{5} la -2.
x=\frac{-\sqrt{5}-7}{2} x=\frac{\sqrt{5}-7}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
\sqrt{\frac{-\sqrt{5}-7}{2}+5}=\frac{-\sqrt{5}-7}{2}+4
Înlocuiți x cu \frac{-\sqrt{5}-7}{2} în ecuația \sqrt{x+5}=x+4.
-\left(\frac{1}{2}-\frac{1}{2}\times 5^{\frac{1}{2}}\right)=-\frac{1}{2}\times 5^{\frac{1}{2}}+\frac{1}{2}
Simplificați. Valoarea x=\frac{-\sqrt{5}-7}{2} nu respectă ecuația, deoarece partea stângă și a semnului din dreapta au semne opuse.
\sqrt{\frac{\sqrt{5}-7}{2}+5}=\frac{\sqrt{5}-7}{2}+4
Înlocuiți x cu \frac{\sqrt{5}-7}{2} în ecuația \sqrt{x+5}=x+4.
\frac{1}{2}+\frac{1}{2}\times 5^{\frac{1}{2}}=\frac{1}{2}\times 5^{\frac{1}{2}}+\frac{1}{2}
Simplificați. Valoarea x=\frac{\sqrt{5}-7}{2} corespunde ecuației.
x=\frac{\sqrt{5}-7}{2}
Ecuația \sqrt{x+5}=x+4 are o soluție unică.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}