Rezolvați pentru x
x=\frac{3-\sqrt{5}}{2}\approx 0,381966011
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\sqrt{x}=7-6-x
Scădeți x din ambele părți ale ecuației.
\sqrt{x}=1-x
Scădeți 6 din 7 pentru a obține 1.
\left(\sqrt{x}\right)^{2}=\left(1-x\right)^{2}
Ridicați la pătrat ambele părți ale ecuației.
x=\left(1-x\right)^{2}
Calculați \sqrt{x} la puterea 2 și obțineți x.
x=1-2x+x^{2}
Utilizați binomul lui Newton \left(a-b\right)^{2}=a^{2}-2ab+b^{2} pentru a extinde \left(1-x\right)^{2}.
x-1=-2x+x^{2}
Scădeți 1 din ambele părți.
x-1+2x=x^{2}
Adăugați 2x la ambele părți.
3x-1=x^{2}
Combinați x cu 2x pentru a obține 3x.
3x-1-x^{2}=0
Scădeți x^{2} din ambele părți.
-x^{2}+3x-1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-3±\sqrt{3^{2}-4\left(-1\right)\left(-1\right)}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu 3 și c cu -1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-3±\sqrt{9-4\left(-1\right)\left(-1\right)}}{2\left(-1\right)}
Ridicați 3 la pătrat.
x=\frac{-3±\sqrt{9+4\left(-1\right)}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-3±\sqrt{9-4}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu -1.
x=\frac{-3±\sqrt{5}}{2\left(-1\right)}
Adunați 9 cu -4.
x=\frac{-3±\sqrt{5}}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{\sqrt{5}-3}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±\sqrt{5}}{-2} atunci când ± este plus. Adunați -3 cu \sqrt{5}.
x=\frac{3-\sqrt{5}}{2}
Împărțiți -3+\sqrt{5} la -2.
x=\frac{-\sqrt{5}-3}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-3±\sqrt{5}}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{5} din -3.
x=\frac{\sqrt{5}+3}{2}
Împărțiți -3-\sqrt{5} la -2.
x=\frac{3-\sqrt{5}}{2} x=\frac{\sqrt{5}+3}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
\sqrt{\frac{3-\sqrt{5}}{2}}+\frac{3-\sqrt{5}}{2}=7-6
Înlocuiți x cu \frac{3-\sqrt{5}}{2} în ecuația \sqrt{x}+x=7-6.
1=1
Simplificați. Valoarea x=\frac{3-\sqrt{5}}{2} corespunde ecuației.
\sqrt{\frac{\sqrt{5}+3}{2}}+\frac{\sqrt{5}+3}{2}=7-6
Înlocuiți x cu \frac{\sqrt{5}+3}{2} în ecuația \sqrt{x}+x=7-6.
2+5^{\frac{1}{2}}=1
Simplificați. Valoarea x=\frac{\sqrt{5}+3}{2} nu respectă ecuația.
x=\frac{3-\sqrt{5}}{2}
Ecuația \sqrt{x}=1-x are o soluție unică.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}