Rezolvați pentru x (complex solution)
x=\sqrt{3}+1\approx 2,732050808
x=1-\sqrt{3}\approx -0,732050808
Rezolvați pentru x
x=\sqrt{3}+1\approx 2,732050808
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(\sqrt{x^{2}-1}\right)^{2}=\left(\sqrt{2x+1}\right)^{2}
Ridicați la pătrat ambele părți ale ecuației.
x^{2}-1=\left(\sqrt{2x+1}\right)^{2}
Calculați \sqrt{x^{2}-1} la puterea 2 și obțineți x^{2}-1.
x^{2}-1=2x+1
Calculați \sqrt{2x+1} la puterea 2 și obțineți 2x+1.
x^{2}-1-2x=1
Scădeți 2x din ambele părți.
x^{2}-1-2x-1=0
Scădeți 1 din ambele părți.
x^{2}-2-2x=0
Scădeți 1 din -1 pentru a obține -2.
x^{2}-2x-2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\left(-2\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -2 și c cu -2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-4\left(-2\right)}}{2}
Ridicați -2 la pătrat.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4+8}}{2}
Înmulțiți -4 cu -2.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{12}}{2}
Adunați 4 cu 8.
x=\frac{-\left(-2\right)±2\sqrt{3}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 12.
x=\frac{2±2\sqrt{3}}{2}
Opusul lui -2 este 2.
x=\frac{2\sqrt{3}+2}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{3}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 2 cu 2\sqrt{3}.
x=\sqrt{3}+1
Împărțiți 2+2\sqrt{3} la 2.
x=\frac{2-2\sqrt{3}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{3}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{3} din 2.
x=1-\sqrt{3}
Împărțiți 2-2\sqrt{3} la 2.
x=\sqrt{3}+1 x=1-\sqrt{3}
Ecuația este rezolvată acum.
\sqrt{\left(\sqrt{3}+1\right)^{2}-1}=\sqrt{2\left(\sqrt{3}+1\right)+1}
Înlocuiți x cu \sqrt{3}+1 în ecuația \sqrt{x^{2}-1}=\sqrt{2x+1}.
\left(3+2\times 3^{\frac{1}{2}}\right)^{\frac{1}{2}}=\left(2\times 3^{\frac{1}{2}}+3\right)^{\frac{1}{2}}
Simplificați. Valoarea x=\sqrt{3}+1 corespunde ecuației.
\sqrt{\left(1-\sqrt{3}\right)^{2}-1}=\sqrt{2\left(1-\sqrt{3}\right)+1}
Înlocuiți x cu 1-\sqrt{3} în ecuația \sqrt{x^{2}-1}=\sqrt{2x+1}.
i\left(-\left(3-2\times 3^{\frac{1}{2}}\right)\right)^{\frac{1}{2}}=i\left(-\left(3-2\times 3^{\frac{1}{2}}\right)\right)^{\frac{1}{2}}
Simplificați. Valoarea x=1-\sqrt{3} corespunde ecuației.
x=\sqrt{3}+1 x=1-\sqrt{3}
Enumerați toate soluțiile ecuației \sqrt{x^{2}-1}=\sqrt{2x+1}.
\left(\sqrt{x^{2}-1}\right)^{2}=\left(\sqrt{2x+1}\right)^{2}
Ridicați la pătrat ambele părți ale ecuației.
x^{2}-1=\left(\sqrt{2x+1}\right)^{2}
Calculați \sqrt{x^{2}-1} la puterea 2 și obțineți x^{2}-1.
x^{2}-1=2x+1
Calculați \sqrt{2x+1} la puterea 2 și obțineți 2x+1.
x^{2}-1-2x=1
Scădeți 2x din ambele părți.
x^{2}-1-2x-1=0
Scădeți 1 din ambele părți.
x^{2}-2-2x=0
Scădeți 1 din -1 pentru a obține -2.
x^{2}-2x-2=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\left(-2\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -2 și c cu -2 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-4\left(-2\right)}}{2}
Ridicați -2 la pătrat.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4+8}}{2}
Înmulțiți -4 cu -2.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{12}}{2}
Adunați 4 cu 8.
x=\frac{-\left(-2\right)±2\sqrt{3}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 12.
x=\frac{2±2\sqrt{3}}{2}
Opusul lui -2 este 2.
x=\frac{2\sqrt{3}+2}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{3}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 2 cu 2\sqrt{3}.
x=\sqrt{3}+1
Împărțiți 2+2\sqrt{3} la 2.
x=\frac{2-2\sqrt{3}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{3}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{3} din 2.
x=1-\sqrt{3}
Împărțiți 2-2\sqrt{3} la 2.
x=\sqrt{3}+1 x=1-\sqrt{3}
Ecuația este rezolvată acum.
\sqrt{\left(\sqrt{3}+1\right)^{2}-1}=\sqrt{2\left(\sqrt{3}+1\right)+1}
Înlocuiți x cu \sqrt{3}+1 în ecuația \sqrt{x^{2}-1}=\sqrt{2x+1}.
\left(3+2\times 3^{\frac{1}{2}}\right)^{\frac{1}{2}}=\left(2\times 3^{\frac{1}{2}}+3\right)^{\frac{1}{2}}
Simplificați. Valoarea x=\sqrt{3}+1 corespunde ecuației.
\sqrt{\left(1-\sqrt{3}\right)^{2}-1}=\sqrt{2\left(1-\sqrt{3}\right)+1}
Înlocuiți x cu 1-\sqrt{3} în ecuația \sqrt{x^{2}-1}=\sqrt{2x+1}. Expresia \sqrt{\left(1-\sqrt{3}\right)^{2}-1} este nedefinită, deoarece radicand nu poate fi negativ.
x=\sqrt{3}+1
Ecuația \sqrt{x^{2}-1}=\sqrt{2x+1} are o soluție unică.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}