Rezolvați pentru x
x=\frac{7}{15}\approx 0,466666667
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\sqrt{\frac{4}{3}+\frac{1}{9}-\frac{1}{12}}=3x\left(\frac{1}{3}+\frac{1}{2}\right)
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x.
\sqrt{\frac{12}{9}+\frac{1}{9}-\frac{1}{12}}=3x\left(\frac{1}{3}+\frac{1}{2}\right)
Cel mai mic multiplu comun al lui 3 și 9 este 9. Faceți conversia pentru \frac{4}{3} și \frac{1}{9} în fracții cu numitorul 9.
\sqrt{\frac{12+1}{9}-\frac{1}{12}}=3x\left(\frac{1}{3}+\frac{1}{2}\right)
Deoarece \frac{12}{9} și \frac{1}{9} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\sqrt{\frac{13}{9}-\frac{1}{12}}=3x\left(\frac{1}{3}+\frac{1}{2}\right)
Adunați 12 și 1 pentru a obține 13.
\sqrt{\frac{52}{36}-\frac{3}{36}}=3x\left(\frac{1}{3}+\frac{1}{2}\right)
Cel mai mic multiplu comun al lui 9 și 12 este 36. Faceți conversia pentru \frac{13}{9} și \frac{1}{12} în fracții cu numitorul 36.
\sqrt{\frac{52-3}{36}}=3x\left(\frac{1}{3}+\frac{1}{2}\right)
Deoarece \frac{52}{36} și \frac{3}{36} au același numitor comun, scădeți-le scăzând numărătorii lor.
\sqrt{\frac{49}{36}}=3x\left(\frac{1}{3}+\frac{1}{2}\right)
Scădeți 3 din 52 pentru a obține 49.
\frac{7}{6}=3x\left(\frac{1}{3}+\frac{1}{2}\right)
Rescrieți rădăcina pătrată a \frac{49}{36} de împărțire ca împărțirea rădăcini pătrate \frac{\sqrt{49}}{\sqrt{36}}. Luați rădăcina pătrată a numărătorului și a numitorului.
\frac{7}{6}=3x\left(\frac{2}{6}+\frac{3}{6}\right)
Cel mai mic multiplu comun al lui 3 și 2 este 6. Faceți conversia pentru \frac{1}{3} și \frac{1}{2} în fracții cu numitorul 6.
\frac{7}{6}=3x\times \frac{2+3}{6}
Deoarece \frac{2}{6} și \frac{3}{6} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{7}{6}=3x\times \frac{5}{6}
Adunați 2 și 3 pentru a obține 5.
\frac{7}{6}=\frac{3\times 5}{6}x
Exprimați 3\times \frac{5}{6} ca fracție unică.
\frac{7}{6}=\frac{15}{6}x
Înmulțiți 3 cu 5 pentru a obține 15.
\frac{7}{6}=\frac{5}{2}x
Reduceți fracția \frac{15}{6} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 3.
\frac{5}{2}x=\frac{7}{6}
Interschimbați părțile, astfel încât toți termenii variabili să fie pe partea stângă.
x=\frac{7}{6}\times \frac{2}{5}
Se înmulțesc ambele părți cu \frac{2}{5}, reciproca lui \frac{5}{2}.
x=\frac{7\times 2}{6\times 5}
Înmulțiți \frac{7}{6} cu \frac{2}{5} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor.
x=\frac{14}{30}
Faceți înmulțiri în fracția \frac{7\times 2}{6\times 5}.
x=\frac{7}{15}
Reduceți fracția \frac{14}{30} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 2.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}