Evaluați
\frac{\sqrt{2}}{4}+1\approx 1,353553391
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{2}\cos(45)+\left(\sin(60)\right)^{2}+\left(\cos(60)\right)^{2}
Obțineți valoarea \sin(30) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{1}{2}\times \frac{\sqrt{2}}{2}+\left(\sin(60)\right)^{2}+\left(\cos(60)\right)^{2}
Obțineți valoarea \cos(45) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\sqrt{2}}{2\times 2}+\left(\sin(60)\right)^{2}+\left(\cos(60)\right)^{2}
Înmulțiți \frac{1}{2} cu \frac{\sqrt{2}}{2} prin înmulțirea valorilor de la numărător și a valorilor de la numitor.
\frac{\sqrt{2}}{2\times 2}+\left(\frac{\sqrt{3}}{2}\right)^{2}+\left(\cos(60)\right)^{2}
Obțineți valoarea \sin(60) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\sqrt{2}}{2\times 2}+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{2^{2}}+\left(\cos(60)\right)^{2}
Pentru a ridica \frac{\sqrt{3}}{2} la o putere, ridicați atât numărătorul, cât și numitorul la acea putere, apoi împărțiți.
\frac{\sqrt{2}}{2\times 2}+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{2^{2}}+\left(\frac{1}{2}\right)^{2}
Obțineți valoarea \cos(60) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{\sqrt{2}}{2\times 2}+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{2^{2}}+\frac{1}{4}
Calculați \frac{1}{2} la puterea 2 și obțineți \frac{1}{4}.
\frac{\sqrt{2}}{4}+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{4}+\frac{1}{4}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Extindeți 2\times 2.
\frac{\sqrt{2}+\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{4}+\frac{1}{4}
Deoarece \frac{\sqrt{2}}{4} și \frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{4} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{\sqrt{2}}{4}+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{2^{2}}+\frac{1}{4}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Extindeți 2\times 2.
\frac{\sqrt{2}+1}{4}+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{2^{2}}
Deoarece \frac{\sqrt{2}}{4} și \frac{1}{4} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{\sqrt{2}+1}{4}+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{4}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Extindeți 2^{2}.
\frac{\sqrt{2}+1+\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{4}
Deoarece \frac{\sqrt{2}+1}{4} și \frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{4} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{\sqrt{2}+1}{4}+\frac{3}{2^{2}}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
\frac{\sqrt{2}+1}{4}+\frac{3}{4}
Calculați 2 la puterea 2 și obțineți 4.
\frac{\sqrt{2}+1+3}{4}
Deoarece \frac{\sqrt{2}+1}{4} și \frac{3}{4} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{\sqrt{2}+4}{4}
Faceți calcule în \sqrt{2}+1+3.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}