\frac{ x-4 }{ x+3 } = \frac{ }{ { x }^{ 2 } +5x+6 }
Rezolvați pentru x
x=\sqrt{10}+1\approx 4,16227766
x=1-\sqrt{10}\approx -2,16227766
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\left(x+2\right)\left(x-4\right)=1
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -3,-2, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x+2\right)\left(x+3\right), cel mai mic multiplu comun al x+3,x^{2}+5x+6.
x^{2}-2x-8=1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+2 cu x-4 și a combina termenii similari.
x^{2}-2x-8-1=0
Scădeți 1 din ambele părți.
x^{2}-2x-9=0
Scădeți 1 din -8 pentru a obține -9.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{\left(-2\right)^{2}-4\left(-9\right)}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -2 și c cu -9 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4-4\left(-9\right)}}{2}
Ridicați -2 la pătrat.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{4+36}}{2}
Înmulțiți -4 cu -9.
x=\frac{-\left(-2\right)±\sqrt{40}}{2}
Adunați 4 cu 36.
x=\frac{-\left(-2\right)±2\sqrt{10}}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 40.
x=\frac{2±2\sqrt{10}}{2}
Opusul lui -2 este 2.
x=\frac{2\sqrt{10}+2}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{10}}{2} atunci când ± este plus. Adunați 2 cu 2\sqrt{10}.
x=\sqrt{10}+1
Împărțiți 2+2\sqrt{10} la 2.
x=\frac{2-2\sqrt{10}}{2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{2±2\sqrt{10}}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2\sqrt{10} din 2.
x=1-\sqrt{10}
Împărțiți 2-2\sqrt{10} la 2.
x=\sqrt{10}+1 x=1-\sqrt{10}
Ecuația este rezolvată acum.
\left(x+2\right)\left(x-4\right)=1
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -3,-2, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x+2\right)\left(x+3\right), cel mai mic multiplu comun al x+3,x^{2}+5x+6.
x^{2}-2x-8=1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+2 cu x-4 și a combina termenii similari.
x^{2}-2x=1+8
Adăugați 8 la ambele părți.
x^{2}-2x=9
Adunați 1 și 8 pentru a obține 9.
x^{2}-2x+1=9+1
Împărțiți -2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -1. Apoi, adunați pătratul lui -1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}-2x+1=10
Adunați 9 cu 1.
\left(x-1\right)^{2}=10
Factor x^{2}-2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x-1\right)^{2}}=\sqrt{10}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x-1=\sqrt{10} x-1=-\sqrt{10}
Simplificați.
x=\sqrt{10}+1 x=1-\sqrt{10}
Adunați 1 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}