Rezolvați pentru x
x = \frac{2 \sqrt{469} - 26}{3} \approx 5,770938552
x=\frac{-2\sqrt{469}-26}{3}\approx -23,104271885
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
x\times 60+x\left(x+20\right)\times 15=\left(x+20\right)\times 100
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -20,0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x\left(x+20\right), cel mai mic multiplu comun al x+20,x.
x\times 60+\left(x^{2}+20x\right)\times 15=\left(x+20\right)\times 100
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+20.
x\times 60+15x^{2}+300x=\left(x+20\right)\times 100
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}+20x cu 15.
360x+15x^{2}=\left(x+20\right)\times 100
Combinați x\times 60 cu 300x pentru a obține 360x.
360x+15x^{2}=100x+2000
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+20 cu 100.
360x+15x^{2}-100x=2000
Scădeți 100x din ambele părți.
260x+15x^{2}=2000
Combinați 360x cu -100x pentru a obține 260x.
260x+15x^{2}-2000=0
Scădeți 2000 din ambele părți.
15x^{2}+260x-2000=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-260±\sqrt{260^{2}-4\times 15\left(-2000\right)}}{2\times 15}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 15, b cu 260 și c cu -2000 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-260±\sqrt{67600-4\times 15\left(-2000\right)}}{2\times 15}
Ridicați 260 la pătrat.
x=\frac{-260±\sqrt{67600-60\left(-2000\right)}}{2\times 15}
Înmulțiți -4 cu 15.
x=\frac{-260±\sqrt{67600+120000}}{2\times 15}
Înmulțiți -60 cu -2000.
x=\frac{-260±\sqrt{187600}}{2\times 15}
Adunați 67600 cu 120000.
x=\frac{-260±20\sqrt{469}}{2\times 15}
Aflați rădăcina pătrată pentru 187600.
x=\frac{-260±20\sqrt{469}}{30}
Înmulțiți 2 cu 15.
x=\frac{20\sqrt{469}-260}{30}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-260±20\sqrt{469}}{30} atunci când ± este plus. Adunați -260 cu 20\sqrt{469}.
x=\frac{2\sqrt{469}-26}{3}
Împărțiți -260+20\sqrt{469} la 30.
x=\frac{-20\sqrt{469}-260}{30}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-260±20\sqrt{469}}{30} atunci când ± este minus. Scădeți 20\sqrt{469} din -260.
x=\frac{-2\sqrt{469}-26}{3}
Împărțiți -260-20\sqrt{469} la 30.
x=\frac{2\sqrt{469}-26}{3} x=\frac{-2\sqrt{469}-26}{3}
Ecuația este rezolvată acum.
x\times 60+x\left(x+20\right)\times 15=\left(x+20\right)\times 100
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -20,0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu x\left(x+20\right), cel mai mic multiplu comun al x+20,x.
x\times 60+\left(x^{2}+20x\right)\times 15=\left(x+20\right)\times 100
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x cu x+20.
x\times 60+15x^{2}+300x=\left(x+20\right)\times 100
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x^{2}+20x cu 15.
360x+15x^{2}=\left(x+20\right)\times 100
Combinați x\times 60 cu 300x pentru a obține 360x.
360x+15x^{2}=100x+2000
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+20 cu 100.
360x+15x^{2}-100x=2000
Scădeți 100x din ambele părți.
260x+15x^{2}=2000
Combinați 360x cu -100x pentru a obține 260x.
15x^{2}+260x=2000
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{15x^{2}+260x}{15}=\frac{2000}{15}
Se împart ambele părți la 15.
x^{2}+\frac{260}{15}x=\frac{2000}{15}
Împărțirea la 15 anulează înmulțirea cu 15.
x^{2}+\frac{52}{3}x=\frac{2000}{15}
Reduceți fracția \frac{260}{15} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 5.
x^{2}+\frac{52}{3}x=\frac{400}{3}
Reduceți fracția \frac{2000}{15} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 5.
x^{2}+\frac{52}{3}x+\left(\frac{26}{3}\right)^{2}=\frac{400}{3}+\left(\frac{26}{3}\right)^{2}
Împărțiți \frac{52}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{26}{3}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{26}{3} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{52}{3}x+\frac{676}{9}=\frac{400}{3}+\frac{676}{9}
Ridicați \frac{26}{3} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{52}{3}x+\frac{676}{9}=\frac{1876}{9}
Adunați \frac{400}{3} cu \frac{676}{9} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{26}{3}\right)^{2}=\frac{1876}{9}
Factor x^{2}+\frac{52}{3}x+\frac{676}{9}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{26}{3}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{1876}{9}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{26}{3}=\frac{2\sqrt{469}}{3} x+\frac{26}{3}=-\frac{2\sqrt{469}}{3}
Simplificați.
x=\frac{2\sqrt{469}-26}{3} x=\frac{-2\sqrt{469}-26}{3}
Scădeți \frac{26}{3} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}